106 views
După eşecul României de aderare la Spaţiul Schengen, oficialii Comisiei Europene recunosc că decizia din 8 decembrie, referitoare la aderarea la Schengen, este „incorectă și regretabilă”. Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a publicat răspunsul pe care l-a primit din partea oficialilor de la Bruxelles la scrisoarea adresată referitoare la Schengen.
„Comisia Europeană recunoaşte că decizia din 8 decembrie 2022 este una incorectă şi regretabilă. Prin urmare, validează în mod oficial argumentele pe care le-am invocat atunci când am pornit acţiunea la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în răspunsul la întrebarea pe care am adresat-o, subliniază importanţa eliminării controalelor la frontierele interne pentru libera circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor şi pentru consolidarea competitivităţii în UE”, a scris, marţi, pe Facebook, Eugen Tomac, arată Adevărul citând News.ro.
Comisia Europeană „recunoaște că ne sunt încălcate drepturi și ne este îngrădit potențialul pe care ni-l oferă spațiul Schengen”.
„Comisia Europeană face precizarea că este în continuă colaborare cu statele membre pentru a ajunge la un acord unanim în ceea ce priveşte aderarea României. Deşi Comisia Europeană nu şi-a asumat în mod direct o acţiune la CJUE, recunoaşte că ne sunt încălcate drepturi şi ne este îngrădit potenţialul pe care ni-l oferă spaţiul Schengen. Prin urmare, acest răspuns este foarte util în demersul pe care l-am iniţiat la CJUE. Sunt sigur că vom reuşi să facem dreptate pentru România şi ne vom obţine dreptul de a fi liberi în Europa, aşa cum ne dorim şi aşa cum merităm”, a adăugat Tomac, potrivit sursei citate.
Europarlamentarul Eugen Tomac a înaintat, la începutul lunii februarie, Curții de Justiție a Uniunii Europene o sesizare prin care cere anularea votului împotriva aderării României din Consiliul JAI și recunoașterea dreptului țării de a intra în Schengen.
Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi ale Senatului au dat aviz favorabil, cu majoritate de voturi, marţi, pentru candidatura lui Cristian Preda, propus de USR, la preşedinţia Autorităţii Electorale Permanente.
„Cristian Preda a fost audiat online de membrii comisiilor parlamentare de resort, el neputând fi prezent fizic. Preda este cel de-al treilea candidat pentru funcţia de preşedinte al AEP. Iulia Andreea Băbeanu şi Toni Greblă au primit şi ei pe 20 februarie aviz favorabil de la Comisiile juridice ale Parlamentului pentru această funcţie. Andreea Băbeanu este propusă de grupurile parlamentare ale AUR, iar Toni Greblă de cele ale PSD. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente va fi ales de plenul reunit al Senatului într-o şedinţă ce urmează să fie stabilită”, scrie Agerpres.
Presa mai scrie, azi, că judecătoarea Lia Savonea va activa în cadrul Secției Penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție, după promovarea concursului organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, ea fiind singurul magistrat care a obținut punctajul necesar accederii la instanța superioară.
„Consiliul Superior al Magistaturii (CSM) a dat publicității rezultatele obținute de candidații la interviul de de promovare la Secția penală și Secția I civilă din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Conform situației prezentate, judecatoarea Lia Savonea, președinta Curti de Apel București, a promovat examenul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii și va activa în cadrul unei instanțe de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Lia Savonea a optat pentru un post la Secția penală din cadrul Înaltei Curți. Judecătoarea Savonea a acumulat media de 47 de puncte la interviu, după ce a obținut 48 de puncte la evaluarea lucrărilor scrise, prima probă din concurs. Punctajul maxim pe care îl putea obține este de 50 de puncte”, scrie Evenimentul Zilei.
„Doi magistrați, Mihai-Andrei Negoescu-Gândac și Dorina Zeca, ambii de la Curtea de Apel București au obținut punctajul de promovare pentru Secția I Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, mai notează Evenimentul Zilei.
„Un număr de 17 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Norvegia, au convenit luni să cumpere în comun muniţii de artilerie în valoare de două miliarde de euro pe care să le ofere Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia”, relatează agenţiile Reuters şi EFE, scrie Cotidianul.
Printre statele amintite se află şi România.
„Statele care vor participa la acest program sunt Austria, Belgia, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovacia, Suedia şi Norvegia. Alte state membre s-ar putea alătura ulterior. (…) Acest plan propus de Borrell şi aprobat acum de statele membre prevede că acestea vor furniza urgent Ucrainei, din propriile lor stocuri, obuze în principal de calibrul 155 mm, o finanţare de un miliard de euro în acest scop urmând să fie asigurată din contribuţiile statelor membre la fondul denumit Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF). Statelor care vor oferi aceste muniţii li se va rambursa din EPF circa 50-60% din costul muniţiei”, mai notează Cotidianul.
Compania CFR infrastructură a început reabilitarea căii ferate Craiova-Caransebeș.
„Compania CFR infrastructură a început să scoată la licitație contractele pentru reabilitarea căii ferate Craiova-Caransebeș, parte a Coridorului Orient/Est-Mediteranean, de interes european, o lucrare cu o valoare estimată de 10,5 miliarde de lei, cea mai mare din domeniul feroviar, de după Revoluție. Sunt 225 de kilometri de reabilitat aici, ceea ce duce costurile la circa 100 de milioane de euro pe kilometru. Tot proiectul are o durată de executare de nouă ani și este finanțat din fonduri europene, POR, și de la bugetul de stat. Primul lot scos la licitație în SICAP are o valoare cuprinsă între 2,5 și 2,7 miliarde lei și presupune lucrări pe Craiova – Filiași – 37 km și Filiași – Igiroasa – 44 km”, notează Cotidianul.
Președintele american, Joe Biden, a semnat un proiect de lege care impune declasificarea informațiilor legate de originea coronavirusului, a anunțat Casa Albă.
„Într-o declarație de luni, Biden a spus: «În punerea în aplicare a acestei legislații, administrația mea va declasifica și va împărtăși cât mai multe dintre aceste informații posibil…». El a adăugat că este esențial să se afle originile pandemiei pentru a preveni o alta. Proiectul de lege a trecut fără opoziție prin Senat și Camera Reprezentanților înainte de a fi trimis la Casa Albă. Beijingul a criticat rapid noua legislație, Ministerul de Externe a declarat marți că legăturile cu China denaturează realitatea”, notează România liberă.
Seară liniştită!
