131 views
Comisia Europeană a dat publicității, în data de 24 iulie 2024, a cincea ediție a raportului anual privind statul de drept.
Raportul a devenit, de-a lungul timpului, un motor al reformelor pozitive, două treimi (68%) din recomandările din 2023 fiind puse în aplicare, integral sau parțial.
Comisia a constatat faptul că, spre deosebire de anul 2020, statele membre UE sunt mult mai bine pregătite să detecteze, să prevină și să abordeze provocările emergente, lucru care contribuie la reziliența democrațiilor europene și sprijină încrederea reciprocă în UE, precum și buna funcționare a pieței unice, aducând beneficii mediului de afaceri care favorizează competitivitatea și creșterea sustenabilă.
Raportul anului curent include patru capitole consacrate fiecărei țări privind evoluțiile din Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, state implicate în procesul de aderare la Uniunea Europeană, o comunicare, în care este examinată situația de ansamblu din UE, dar și 27 de capitole consacrate fiecărei țări, în care se analizează evoluțiile semnificative înregistrate în fiecare stat membru. Raportul include, de asemenea, o evaluare a recomandărilor de anul trecut și, pe această bază, prezintă din nou recomandări specifice adresate tuturor statelor membre.
Raportul vizează patru piloni: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, libertatea și pluralismul mass-mediei și alte sisteme de control și echilibru instituțional.
Capitolul consacrat situației statului de drept din România abordează aspecte legate de sistemul judiciar, respectiv independența, calitatea resurselor umane și eficiența, de cadrul anticorupție, de pluralismul și libertatea mass-mediei, dar și de alte probleme instituționale legate de sistemul de control și echilibru.
Recomandările Comisiei Europene pentru consolidarea statului de drept în România se referă la:
◊ finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, inclusiv prin consultări și evaluări în vederea îmbunătățirii în continuare a legilor justiției cu o ocazie viitoare;
◊ realizarea unor e eforturi în ceea ce privește asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru parchete, ținând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar;
◊ luarea unor măsuri operaționale pentru a asigura investigarea și urmărirea
penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând seama de standardele europene;
◊ intensificarea eforturilor de consolidare normelor și a mecanismelor de îmbunătățire a independenței serviciilor publice de mass-media în materie de decizii editoriale și de guvernanță, ținând seama de standardele europene privind serviciile publice de massmedia;
◊ intensificarea eforturilor de asigurare a unor consultări publice eficace înainte de adoptarea legislației;
◊ continuarea procesului de obținere a acreditării unei instituții naționale pentru drepturile omului, ținând seama de Principiile de la Paris ale ONU.
În ceea ce privește sistemul judiciar din România, Comisia Europeană a constatat faptul că percepția publică despre independența sistemului judiciar rămâne în continuare la un nivel mediu, atât în rândul publicului larg, cât și al întreprinderilor. Pe de altă parte, comisia observă unele progrese suplimentare în ceea ce privește finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind „Legile Justiției”, accentul punându-se în prezent pe punerea în aplicare.
De asemenea, se poate observa că au fost luate anumite măsuri pentru asigurarea punerii în aplicare a legilor justiției, care au intrat în vigoare în decembrie 2022.
Calitatea sistemului judiciar înregistrează progrese în ceea ce privește asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a luat măsuri pentru a aborda inegalitățile salariale și a solicitat resurse bugetare suplimentare în acest scop, care au fost parțial satisfăcute. Totodată, Comisia observă faptul că proiectul de act legislativ de reformare a asistenței judiciare prezintă noutăți promițătoare, dar și că s-au depus eforturi semnificative pentru a îmbunătăți digitalizarea în cadrul sistemului de justiție.
În ceea ce privește eficiența sistemului judiciar, persistă unele provocări în ceea ce privește durata procedurilor și ratele de soluționare a cauzelor.
Cu privire la cadrul anticorupție, percepția experților și a cadrelor de conducere din mediul de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat, dar punerea în aplicare a strategiei anticorupție 2021-2025 se menține în parametri.
De asemenea, ca urmare a aderării sale la OCDE, România a inițiat măsuri legislative privind punerea funcționarilor publici străini sub acuzare pentru dare sau luare de mită, iar numărul procurorilor specializați din cadrul DNA rămâne stabil, iar autoritățile înregistrează în continuare rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt.
În ceea ce privește pluralismul și libertatea mass-mediei, se preconizează că funcționarea și eficacitatea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) vor fi îmbunătățite odată cu actualizarea sistemelor sale tehnologice. Cu toate acestea, Comisia constată că nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește consolidarea guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media. Totodată, în pofida unui cadru juridic solid și a aplicării de sancțiuni, se pare că unele partide politice și-au sporit finanțarea mass-mediei private pentru publicitate politică și nu au existat îmbunătățiri semnificative ale cadrului juridic privind accesul la informații. De asemenea, amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor constituie în continuare o problemă, iar presiunea comercială și politică asupra independenței editoriale afectează activitatea jurnaliștilor.
În alte probleme instituționale, având în vedere deficiențele persistente în procesul consultativ, nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește asigurarea unor consultări publice eficace și se depun eforturi considerabile pentru a spori calitatea și transparența decizională, dar
utilizarea ordonanțelor de urgență ale guvernului, deși în scădere, rămâne frecventă.
Pentru studierea integrală a Raportului din 2024 privind statul de drept – Capitolul consacrat situației statului de drept în România, consultați link-ul.
Mai multe informații referitoare la Raportul din 2024 privind statul de drept aici.
Vezi și Comisia Europeană. Drepturile pasagerilor în UE
