Comisia Europeană a aprobat extinderea sancțiunilor împotriva Federaţiei Ruse și Republicii Belarus

11 mart. 2022
Vizualizari: 265

Negocierile ruso-ucrainene de la Forumul Diplomatic din Antalya s-au încheiat fără a aduce pacea în Ucraina, așa cum sperase Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care a insistat pentru organizarea acestor contacte diplomatice între Rusia și Ucraina. Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a spus, joi, că regretă absența unui progres, la discuțiile avute cu omologul său rus Serghei Lavrov în Antalya (Turcia), în privința unei încetări a focului în Ucraina.

„Am evocat o încetare a focului, dar nu s-a realizat niciun progres în acest sens”, a declarat Kuleba în fața presei, scrie Cotidianul.

„Ucraina nu se va preda. Suntem deschiși diplomației, dar, dacă aceasta nu funcționează, ne vom apăra țara și poporul. (…) Am venit aici, în primul rând, din rațiuni umanitare, pentru evacuarea civililor. Dar Lavrov nu a vrut să promită nimic în această privință”, a mai adăugat ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, notează Cotidianul.

Potrivit ministrului Kuleba, acesta este hotărât să continue negocierile cu Rusia „în acest format”.

„Sunt hotărât să continui pentru că noi dorim ca războiul să ia sfârșit și ca țara noastră să fie eliberată de ocupanți”, a mai declarat ministrul ucrainean, spunând că dorește „discuții serioase și constructive: dacă Rusia este pregătită pentru ele, și noi suntem”, mai scrie Cotidianul.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia a intervenit militar în Ucraina deoarece „nu au existat variante alternative”.

„Cei care furnizează armament Ucrainei trebuie să înțeleagă faptul că sunt responsabili de propriile acțiuni. Noi nu am atacat în Ucraina. În Ucraina a fost creată o situație care a generat o amenințare la adresa Moscovei, noi am lansat apeluri, dar nu ne-a ascultat nimeni. Aceste contacte nu pot fi utilizate pentru a înlocui sau a subestima principalele negocieri dintre Ucraina și Rusia, care se desfășoară pe teritoriul Belarusului”, a afirmat ministrul Lavrov, mai arată Cotidianul.

Chiar dacă în privința restabilirii păcii în Ucraina nu s-au înregistrat progrese notabile în Antalya, totuși, în privința securității siturilor nucleare ucrainene s-a realizat un prim contact.

„Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat, joi, că Ucraina și Rusia sunt dispuse să discute pentru a garanta securitatea siturilor nucleare ucrainene, compromise de război. Grossi a mers în Turcia, unde s-a întâlnit separat cu miniștrii de Externe rus, Serghei Lavrov, și ucrainean, Dmitro Kuleba”, relatează Digi24.

„Primul meu obiectiv a fost să stabilesc un dialog direct la un nivel foarte înalt”, a explicat Rafael Grossi, revenit de la Antalya, în Turcia, unde s-a întâlnit separat cu ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, și cu ministrul ucrainean, Dmitro Kuleba, notează AFP, citată de Digi24.

„Cele două părți sunt dispuse să lucreze și să discute cu AIEA”, a spus Rafael Grossi, în fața presei, la Viena, sediul agenției ONU pentru probleme nucleare, mai scrie Digi24.

„«Situația de pe teren este teribilă», a insistat directorul general AIEA, referindu-se la numărul tot mai mare de incidente, de unde și «urgența de a se ajunge la un acord-cadru comun pentru consolidarea securității instalațiilor nucleare» ale țării care are 15 reactoare și mai multe depozite de deșeuri”, mai notează Digi24.

„Premierul chinez, Li Keqiang, a chemat la reținere în conflictul din Ucraina, pentru a evita un dezastru umanitar”, informează DPA, citată de România liberă.

„Sperăm sincer că situația se va liniști și pacea va reveni cât mai curând. (…) Este important acum să sprijinim Rusia și Ucraina în negocierile lor”, a spus premierul chinez, scrie România liberă.

„Susținem și încurajăm toate eforturile care conduc la soluționarea pașnică a crizei”, a mai spus oficialul chinez care „a cerut «reținere», declarând că este important să se evite o spirală a tensiunilor sau chiar ca ele să scape acum de sub control”, mai notează România liberă.

„Comisia Europeană a aprobat propunerea statelor membre de a extinde domeniile de aplicare a sancțiunilor împotriva Rusiei și Belarusului”, scrie România liberă.

„Noile măsuri impun în special restricții îndreptate împotriva a 160 de persoane și modifică regulamentul privind măsurile restrictive ca urmare a situației din Belarus și Rusia. În ceea ce privește Belarusul, măsurile introduc interdicții privind participarea la sistemul SWIFT similare celor impuse regimului rus, clarifică faptul că domeniul de aplicare al «valorilor mobiliare» cuprinde și criptoactivele și extind și mai mult actualele restricții financiare, reproducând măsurile aplicate deja ca parte a sancțiunilor împotriva Rusiei”, scrie România liberă.

„În privința Rusiei, s-a hotărât introducerea de noi restricții la exportul de tehnologii de navigație și radiocomunicații maritime, adaugă Russian Maritime Register of Shipping (Registrul Naval Rus) la lista întreprinderilor de stat supuse limitărilor de finanțare și introduce o cerință de informare prealabilă în ceea ce privește exporturile de echipamente de siguranță maritimă. De asemenea, modificarea extinde la cetățenii elvețieni și SEE exceptarea referitoare la acceptarea de către băncile din UE a depozitelor care depășesc 100.000 EUR”, arată România liberă.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

„În lista celor 160 de persoane vizate se regăsesc 14 oligarhi și oameni de afaceri de prim-plan și 146 de membri ai Consiliului Federației Ruse care au ratificat deciziile Guvernului privind «Tratatul de prietenie, cooperare și asistență reciprocă dintre Federația Rusă și Republica Populară Donețk» și, respectiv, «Tratatul de prietenie, cooperare și asistență reciprocă dintre Federația Rusă și Republica Populară Luhansk». Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 862 de persoane și 53 de entități”, mai scrie România liberă.

Presa scrie despre un nou discurs al Președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Acesta a anunțat că au fost evacuate prin coridoarele umanitare circa 100.000 de persoane, însă orașele Mariupol și Volnovaha rămân complet blocate. Președintele Ucrainei s-a referit și la acuzațiile privind așa-zise pregătiri pentru atacuri biologice sau chimice.

„Luând în considerare cele două zile anterioare, am evacuat deja prin coridoarele umanitare circa 100.000 de persoane. Dar Mariupol și Volnovaha rămân complet blocate. Cu toate că am făcut tot ce trebuia pentru funcționarea coridorului umanitar, trupele ruse nu au încetat focul. Totuși, am decis să trimit un convoi de camioane la Mariupol, cu mâncare, apă și medicamente. Le sunt recunoscător șoferilor, oameni curajoși care au fost gata să ducă la capăt această misiune. O misiune foarte importantă. Dar invadatorii au început un atac cu tancuri, exact în zona unde trebuia să fie acest coridor. Coridorul vieții. Pentru oamenii din Mariupol. Ei au făcut asta în mod conștient”, a afirmat Zelenski, scrie News.ro.

Zelenski a spus că propaganda Rusiei și-a intensificat acțiunile, probabil pentru a acoperi „crimele” împotriva Mariupolului, Donbasului, Karkovului.

„Ne acuză – tot pe noi – că am dezvolta așa-zise arme biologice. Că am pregăti un așa-zis atac chimic. Asta mă îngrijorează, pentru că ne-am convins în mod repetat: dacă vrei să știi planurile Rusiei, uită-te de ce îi acuză Rusia pe alții”, a declarat Președintele ucrainean, mai notează News.ro.

„Ei au rupt Moldova de Transnistria, Georgia de Abhazia, Ucraina de Donbas și Crimeea. Dar dau vina pe noi! (…) Suntem acuzați de atacuri asupra așa-zisei pașnice Rusia. Și acum ce? Ce sunt acuzațiile acestea privind pregătirea unor atacuri chimice? Ați decis să treceți la de-chimizarea Ucrainei? Folosind amoniac? Folosind fosfor? Ce altceva ne-ați mai pregătit?”, a continuat Zelenski, întrebând dacă sunt vizate spitale, biserici sau laboratoarele din Ucraina, „care, majoritatea, au rămas din perioada sovietică și se ocupă cu știința obișnuită. Nu tehnologie militară”, mai arată News.ro.

Și nicio armă chimică sau alt tip de armă de distrugere în masă nu a fost dezvoltată pe pământul meu. Toată lumea știe asta. Voi știți asta”, a subliniat Zelenski, scrie News.ro.

„Consiliul de Securitate al ONU se va reuni de urgență vineri, la ora 16:00 GMT, cu privire la presupusa producere de arme biologice în Ucraina, la solicitarea Moscovei, a cărei credibilitate în domeniul armelor chimice a fost pusă sub semnul întrebării de Washington și Londra în cadrul unei sesiuni asupra Siriei”, notează AFP, citată de Agerpres.

„Rusia acuză Washingtonul și Kievul că gestionează laboratoare destinate producerii de arme biologice în Ucraina, lucru negat de cele două capitale. Moscova acuzase deja, în 2018, Statele Unite că efectuează în secret experimente biologice într-un laborator din Georgia, o altă fostă republică sovietică care, la fel ca Ucraina, urmărește aderarea la NATO și Uniunea Europeană. (…) Statele Unite și Marea Britanie susțin, de miercuri, că Rusia s-ar putea să fi folosit arme chimice în Ucraina”, mai arată Agerpres.

În încheierea Revistei scriem despre alegerile din Ungaria, acolo unde, pentru prima oară în istoria țării, o femeie ajunge Președintele țării.

„Katalin Novak, o politiciană în vârstă de 44 de ani, apropiată de premierul Viktor Orban, a fost aleasă, joi, de Parlamentul de la Budapesta în funcția de Președinte, cu un mandat de cinci ani. Este o premieră în istoria țării. Ea își va prelua funcția – preponderent protocolară – la 10 mai. Katalin Novak, fost ministru al Tineretului și Familiei, a primit 137 de voturi favorabile din cele 188 exprimate (dintr-un număr total de 199 de deputați), în timp ce candidatul opoziției, economistul Peter Rona, a întrunit 51 de voturi”, relatează Digi24.

„În primul ei discurs în calitate de Președinte ales, Katalin Novak a promis să fie «un bun șef de stat, care va apăra familia ca fundament al suveranității». Totodată, ea a calificat drept «inacceptabilă» invazia rusă în Ucraina, relatează Agerpres. Alegerea lui Katalin Novak nu este o surpriză. Ea a fost favorita scrutinului, în condițiile în care partidul lui Orban, FIDESZ, are o majoritate confortabilă în Parlament”, mai scrie Digi24.

Seară liniștită!

Comisia Europeană a aprobat extinderea sancțiunilor împotriva Federației Ruse și Republicii Belarus was last modified: martie 11th, 2022 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: