313 views
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat marți că România a obținut, pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene, aceasta fiind atribuită Roxanei Mînzatu.
„Roxana Mînzatu, propunerea României pentru această funcție, va gestiona unul dintre cele mai importante portofolii – cel dedicat Competențelor și Educației, Locurilor de Muncă, Drepturilor Sociale și Demografiei”, scrie România liberă.
„Practic, România devine parte a deciziei în Uniunea Europeană”, a declarat Ciolacu, mai arată România liberă.
„Totodată, România mai este reprezentată la nivel înalt în instituțiile europene prin Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, și Dragoș Benea, președintele Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGIO) din Parlamentul European. Ciolacu a descris aceste poziții ca o recunoaștere a importanței României în cadrul Uniunii Europene și a eforturilor de negociere de la Bruxelles”, mai scrie România liberă.
Comisarul European Roxana Mînzatu, numită și vicepreședinte al Executivului UE, a declarat marți, la Digi24, că va gestiona 20% din bugetul multianual al Uniunii Europene, adică 235 de miliarde de euro, alocate unor programe de finanțare esențiale, precum: Fondul Social European Plus, Fondul Social pentru Climă și Erasmus+.
„Portofoliul social, pentru că vorbim de Europa socială, cea pe care va trebui să o păstoresc în tot acest demers pentru competitivitatea Europei, include gestionarea a 20% din bugetul multianual al UE. Ne uităm în primul rând la Fondul social european Plus, care are 143 de miliarde de euro, anvelopă la nivel european”, a spus Mînzatu, scrie Libertatea.
„De asemenea, în portofoliul meu va intra și programul atât de cunoscut, emblematic la nivel european, Erasmus, care are și el o alocare de 26 de miliarde de euro”, a adăugat Roxana Mînzatu, mai notează Libertatea.
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat marţi că în coaliția de guvernare s-a decis sprijinirea planului „România produce”, de reindustrializare a României.
„Industria românească se poate revigora şi poate redeveni un catalizator al economiei dacă primeşte sprijinul de care are nevoie. I-am cerut ministrului de Finanţe, Marcel Boloş, să prezinte şi în şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL planul ‘România produce’- un proiect pe care l-am anunţat şi definit de când eram premier – şi al cărui scop este deblocarea potenţialului economic al ţării. Am decis astăzi în coaliţia de guvernare să sprijinim, prin acest plan concret, reindustrializarea României”, a scris Ciucă pe Facebook, scrie Agerpres.
„Programul «Reînnoirea industrială a României» are o valoare de 3 miliarde euro şi are trei direcţii. Pentru atragerea investiţiilor private în economie a fost alocat un miliard de euro. Astfel, proiectele de cel puţin 150 milioane euro vor primi un grant de 30% din valoare. Prin a doua direcţie, se acordă 450 milioane euro pentru sprijinirea industriei cu impact în reducerea diferenţelor dintre regiunile ţării. A treia direcţie vizează decarbonizarea accelerată a industriei, printr-un sprijin de un miliard de euro”, a explicat liderul liberalilor, mai arată Agerpres.
„Ciucă a menţionat că al doilea program de 250 milioane euro din planul naţional va stimula prelucrarea în ţară a zăcămintelor”, mai scrie Agerpres.
La 2 ani și jumătate de când Rusia a invadat Ucraina (24 februarie 2022), The Wall Street Journal face un bilanț al victimelor.
„Chiar dacă ambele regimuri refuză să spună cifrele oficiale ale soldaților care și-au pierdut viața sau au fost răniți, The Wall Street Journal a aflat că Ucraina a pierdut 80.000 de soldați, iar Rusia aproximativ 200.000. Numărul persoanelor rănite sunt de ordinul sutelor de mii, câte 400.000 de fiecare tabără. Decesele sunt mult mai mari în tabăra rusă din cauza politicii duse de regimul de la Kremlin, care trimite pe front oameni slab pregătiți sau cetățeni condamnați pentru diverse infracțiuni, inclusiv crimă”, scrie Libertatea.
„În rândul civililor, bilanțul deceselor rămâne necunoscut. Însă numai cucerirea de către Rusia a orașului-port Mariupol din sud-estul țării, în 2022, a provocat în jur de 8.000 de morți, potrivit estimărilor Human Rights Watch”, mai arată Libertatea.
O situație fără precedent s-a produs în rândul forțelor Hezbollah.
Marți, în Liban, în urma exploziilor unor pagere, nouă oameni au murit şi au fost rănite aproape 3000 de persoane, mulți dintre ei fiind luptători din gruparea şiită Hezbollah, apropiată de Iran.
„Organizaţia neguvernamentală Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH) a semnalat că în urma unor incidente similare au fost răniţi 14 membri ai Hezbollah şi în Siria”, informează AFP, scrie Cotidianul.
„Hezbollah a ameninţat cu represalii, consemnează Reuters. Agenţia transmite că forţele armate israeliene, prin comandanţi printre care şi şeful statului major, generalul Herzi Halevi, au evaluat situaţia şi nu au modificat instrucţiunile pentru civili privind apărarea: „publicului i se cere să fie în continuare atent şi vigilent, iar orice schimbare a politicii va fi anunţată imediat”. Exploziile au început la ora locală 15.30, în sudul Libanului şi în suburbia Dahiyeh din sudul capitalei, precum şi în valea Bekaa din estul ţării – zone cunoscute ca bastioane ale Hezbollah. Valul de deflagraţii a continuat circa o oră, conform declaraţiilor martorilor. Surse de securitate şi înregistrări video arată că unele explozii s-au produs după ce pagerele au sunat, iar victimele au pus mâna pe ele sau şi le-au apropiat de faţă pentru a citi mesajele de pe ecrane. Deflagraţiile au fost de amploare redusă, rănind de obicei doar purtătorul sau pe cineva aflat foarte aproape. Aparatele par, în imaginile analizate de Reuters, să aibă formatul şi autocolantele specifice pagerelor produse de firma Gold Apollo din Taiwan, care nu a răspuns imediat întrebărilor agenţiei. Nici Hezbollah nu a comentat despre marca pagerelor detonate”, mai arată Cotidianul.
Seară liniștită!
