Comentarii. Legea nr. 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011

20 nov. 2019
Vizualizari: 2826

La data de 19 noiembrie a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 929 Legea nr. 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Prin intermediul acestui act normativ cu caracter de lege organică, se aduc o serie de modificări de substanță Legii educației naționale nr. 1/2011, astfel cum vom arăta în continuare:

1. La articolul 7, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:

„(11) În unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violența psihologică – bullying.”

Deși, în forma sa anterioară modificării, art. 7 interzicea deja „[…] orice activități care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a copiilor și a tinerilor”, prin adăugarea acestui nou alineat legiuitorul acordă o importanță deosebită conceptului de „violență psihologică”, și introduce un nou termen pentru acesta, preluat în mod direct din limba engleză – „bullying”.

2. La articolul 16, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

„(4) În vederea asigurării accesului la învățământul general obligatoriu prevăzut la alin. (1), unitățile de învățământ preuniversitar au obligația de a înscrie persoanele care nu dețin un cod numeric personal.”

Această modificare vine în sprijinul asigurării accesului la învățământul obligatoriu tuturor persoanelor cu vârsta mai mică de 18 ani prin eliminarea unei piedici de natură administrativă, și anume necesitatea deținerii de către acestea a unui cod numeric personal. Opinăm în sensul în care această prevedere va avea impactul cel mai semnificativ cu precădere în cadrul categoriilor sociale defavorizate, unde posibilitatea existenței unor persoane minore ce nu dețin un CNP este mai crescută. În ceea ce privește aplicarea acestui nou alineat, atragem atenția asupra faptului că, în conformitate cu prevederile art. II din Legea nr. 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Afacerilor Interne vor elabora normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 16 alin. (4), ce vor fi aprobate prin ordin comun.

3. După articolul 56 se introduce un nou articol, art. 561, cu următorul cuprins:

„Art. 561. În cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic se vor introduce sesiuni de informare/teme/cursuri de perfecționare asupra problemelor legate de violența psihologică – bullying, în vederea dobândirii de competențe în identificarea acestora și a capacității de aplicare a unor strategii educaționale potrivite.”

Așa cum am arătat și la punctul 1, se poate observa importanța acordată de către legiuitor prevenirii și combaterii fenomenului violenței psihologice, art. 561 venind în sprijinul interdicției prevăzute la art. 7 alin. (11) prin instituirea unei politici de pregătire specializată a personalului didactic în acest scop.

4. La articolul 66, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 66. (1) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ este în medie de 20 de ore pe săptămână la învățământul primar, în medie de 25 de ore pe săptămână la învățământul gimnazial și în medie de 30 de ore pe săptămână la învățământul liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare și evaluare, cât și pentru învățarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conținuturilor predate.”

Modificarea adusă alineatului (1) al articolului 66 reprezintă schimbarea cea mai substanțială operată prin intermediul Legii nr. 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011. Astfel, în varianta nouă, art. 66 alin. (1) reglementează în mod expres numărul de ore alocat disciplinelor cuprinse în planurile-cadru de învățământ, o prerogativă ce revenea în temeiul vechii reglementări exclusiv Ministerului Educației și Cercetării, dat fiind faptul că art. 65 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 statuează că „Planurile-cadru de învățământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii și opționale, precum și numărul minim și maxim de ore aferente acestora”, iar varianta anterioară modificării a art. 66 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 nu cuprindea nicio mențiune privind numărul de ore alocat disciplinelor de învățământ. Prima facie, noua reglementare pare a se afla în conflict cu prevederile art. 65 alin. (1) și (4) din Legea nr. 1/2011, așa cum s-a menționat și în cererea de reexaminare înaintată Camerei Deputaților de către Președintele României la data de 3 ianuarie 2019, însă în opinia noastră, utilizarea de către legiuitor a sintagmei „în medie” în cadrul formei modificate a art. 66 alin. (1) este de natură a permite subzistarea prevederilor art. 65 evocate mai sus, întrucât Ministerul Educației și Cercetării ar putea continua să reglementeze numărul minim și maxim de ore aferente disciplinelor de învățământ cuprinse în planurile-cadru, însă cu condiția respectării valorilor medii prevăzute de art. 66 alin. (1). Menționăm că, în conformitate cu dispozițiile art. IV din Legea nr. 221/2019, prevederile analizate în cadrul prezentului punct vor intra în vigoare începând cu anul școlar 2020 – 2021.

5. La articolul 205, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5) Instituțiile de învățământ superior de stat acordă cel puțin 10 locuri bugetate, în cadrul cifrei de școlarizare aprobate, absolvenților cu diplomă de bacalaureat proveniți din sistemul de protecție socială. În cazul în care locurile nu se ocupă, universitățile le redistribuie către ceilalți candidați.”

În ceea ce privește acest articol, modificările constau în creșterea numărului minim de locuri bugetate de la 1 la 10, precum și o lărgire a sferei de aplicare a dispozițiilor acestuia prin înlocuirea sintagmei „proveniți din centrele de plasament” folosite în vechea reglementare cu sintagma „proveniți din sistemul de protecție socială”.

6. La Anexă, după punctul 6 se introduce un nou punct, pct. 61, cu următorul cuprins:

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

„61. Violența psihologică – bullying este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se desfășoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale.”

Această ultimă modificare adusă Legii nr. 1/2011 definește legal conceptul de violență psihologică – bullying menționat la punctele 1 și 3 de mai sus. În opinia noastră, formularea aleasă de către legiuitor pentru această definiție ar putea cauza dificultăți în aplicarea prevederilor art. 7 alin. (11) din Legea ante-menționată, datorită numărului ridicat de criterii pe care o faptă ar trebui să le întrunească pentru a se circumscrie definiției violenței psihologice, precum și specificitatea acestora. Cu titlu de exemplu, atragem atenția asupra sintagmelor „săvârșite cu intenție” și „care implică un dezechilibru de putere”, două criterii stipulate de către legiuitor a căror aplicare concretă în situația unei fapte săvârșite de către un minor cu vârsta mai mică de 14 ani este discutabilă în cel mai fericit caz, având în vedere prezumția absolută în temeiul legii a lipsei discernământului aplicabilă acestei categorii de persoane, precum și faptul că este greu de imaginat ce „dezechilibru de putere” ar putea exista între persoana care săvârșește fapta și victimă într-o situație-exemplu în care ambii au aceeași vârstă și fac parte din aceeași clasă.

Vezi și Legea educației naționale nr. 1/2011 – modificări (Legea nr. 221/2019)

Comentarii. Legea nr. 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 was last modified: noiembrie 20th, 2019 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.