Codul silvic (Legea nr. 331/2024)

Actul publicat în Monitorul Oficial	Sumar
Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic (M. Of. nr. 7 din 9 ianuarie 2025)	Se adoptă Codul silvic din 2024.

 

În M. Of. nr. 7 din data de 9 ianuarie 2025 s-a publicat Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic.

Redăm, în continuare, principalele dispoziții prevăzute de actul normativ.

Structură

CAPITOLUL I: Obiectul de reglementare și domeniul de aplicare

CAPITOLUL II: Formele de proprietate

TITLUL II: Guvernanța sectorului silvic

CAPITOLUL I: Cadrul instituțional

SECȚIUNEA 1: Autoritatea publică

SECȚIUNEA 2: Structuri de administrare a terenurilor din FFN

SECȚIUNEA 3: Planificare strategică

CAPITOLUL II: Educație și cercetare

CAPITOLUL III: Monitorizarea unitară a sectorului silvic

TITLUL III: Reglementări privind regimul silvic

CAPITOLUL I: Norme generale

CAPITOLUL II: Administrarea FFN și prestarea serviciilor silvice

SECȚIUNEA 1: Norme generale

SECȚIUNEA 2: Administrarea terenurilor din FFN proprietate a statului

SECȚIUNEA 3: Administrarea/Serviciile silvice pentru terenurile din FFN ale altor titulari

SECȚIUNEA 4: Servicii silvice pentru vegetația forestieră din afara FFN

CAPITOLUL III: Integritatea FFN

SECȚIUNEA 1: Sistemul integrat de cadastru și carte funciară

SECȚIUNEA 2: Ocupații ale terenurilor din FFN. Ocuparea temporară a terenurilor din FFN

SECȚIUNEA 3: Scoaterea terenurilor din FFN și includerea terenurilor în FFN

SECȚIUNEA 4: Aprobarea scoaterilor definitive din FFN și a ocupărilor temporare a terenurilor din FFN și obligații ce decurg din aceasta

SECȚIUNEA 5: Schimbarea categoriei de folosință a terenurilor cu destinație forestieră

SECȚIUNEA 6: Transmiterea terenurilor din FFN

SECȚIUNEA 7: Accesul pe terenurile din FFN

SECȚIUNEA 8: Reprezentarea juridică în litigii privind terenurile din FFN

CAPITOLUL IV: Amenajamentul silvic

CAPITOLUL V: Gestionarea durabilă a terenurilor din FFN

SECȚIUNEA 1: Norme și ghiduri tehnice și monitorizarea pădurilor prin indicatori de stare

SECȚIUNEA 2: Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor și tratamentele silviculturale

SECȚIUNEA 3: Regenerarea și reconstrucția ecologică a pădurilor

SECȚIUNEA 4: Protecția pădurilor

SECȚIUNEA 5: Limitarea efectelor schimbărilor climatice

SECȚIUNEA 6: Conservarea biodiversității

SECȚIUNEA 7: Paza FFN

SECȚIUNEA 8: Prevenirea și stingerea incendiilor

SECȚIUNEA 9: Produsele pădurii

SECȚIUNEA 10: Exploatarea lemnului

SECȚIUNEA 11: Proveniența și circulația lemnului

SECȚIUNEA 12: Introducerea pe piață a lemnului

SECȚIUNEA 13: Accesibilitatea FFN

TITLUL IV: Dezvoltarea FFN și a vegetației forestiere din afara FFN

TITLUL V: Scheme de sprijin

CAPITOLUL I: Sprijinirea furnizării serviciilor ecosistemice

CAPITOLUL II: Fonduri speciale

CAPITOLUL III: Alocări de la bugetul de stat

TITLUL VI: Controlul aplicării și respectării regimului silvic

TITLUL VII: Răspunderi și sancțiuni

TITLUL VIII: Evaluarea pagubei și a prejudiciului forestier

TITLUL IX: Dispoziții tranzitorii și finale

 

Art. 1

Fondul forestier național

(1) Terenurile cu destinație forestieră constituie fondul forestier național al României, denumit în continuare FFN, și se supun prevederilor prezentei legi.

(2) Terenurile cu destinație forestieră sunt cele cuprinse în amenajamente silvice în vigoare la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafață, conform operațiunilor de intrări-ieșiri efectuate și/sau actelor administrative emise în condițiile legii.

(3) Terenurile cu destinație forestieră au următoarele categorii de folosință:

a) terenuri cu păduri;

b) terenuri în curs de regenerare;

c) terenuri destinate împăduririi: terenuri degradate și terenuri neîmpădurite, stabilite a fi împădurite;

d) terenuri care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solare, plantaje și culturi de plante-mamă;

e) terenuri care servesc nevoilor de producție silvică: culturi de răchită, pomi de Crăciun, arbori și arbuști ornamentali și fructiferi;

f) terenuri cu folosințe specifice administrației silvice: terenuri destinate asigurării hranei vânatului și producerii de furaje;

g) terenuri ocupate de construcții și curțile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri și căi ferate forestiere de transport, spații industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier;

h) linii parcelare, culoare pentru linii electrice, terenuri ocupate temporar, terenuri concesionate din fondul forestier proprietate publică a statului, terenuri afectate de sarcini și/sau litigii, precum și terenuri forestiere din cadrul culoarului de frontieră și fâșiei de protecție a frontierei de stat și cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei de stat;

i) terenuri pe care sunt amplasate iazuri, terenuri care constituie albiile minore ale pâraielor care nu se încadrează în prevederile art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și terenuri neproductive, incluse în amenajamentele silvice.

(4) FFN include și terenurile cu alte destinații care erau incluse în amenajamentele silvice în vigoare la data de 1 ianuarie 1990 și care nu au fost scoase din FFN.

(5) Terenurile din FFN constituie bun de interes național.

Art. 2

Definiția pădurii

(1) Sunt considerate păduri, în sensul prezentei legi, terenurile din FFN cu o suprafață de cel puțin 0,5 hectare, acoperite cu arbori care ating o înălțime minimă de 5 metri la maturitate în condiții normale de vegetație.

(2) Sunt asimilate pădurilor:

a) terenurile încadrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi în FFN ca păduri ori ca perdele forestiere de protecție, chiar dacă nu îndeplinesc criteriul de suprafață definit la alin. (1);

b) terenurile încadrate în FFN până la data intrării în vigoare a prezentei legi pe care sunt instalate jnepenișurile, chiar dacă nu îndeplinesc criteriul de înălțime minimă definit la alin. (1).

(3) Este interzisă includerea în intravilan a pădurilor.

Art. 3

Terenuri cu folosință agrosilvică

(1) Următoarele categorii de terenuri cu destinație agricolă sunt terenuri cu folosință agrosilvică:

a) terenurile acoperite cu arbori, inclusiv pășunile împădurite, care ating o înălțime minimă de 5 metri la maturitate în condiții normale de vegetație, cu o consistență mai mare sau egală cu 0,1, pe o suprafață de minimum 0,5 hectare;

b) terenurile pe care sunt instalate perdelele forestiere de protecție din arbori care ating o înălțime minimă de 5 metri la maturitate în condiții normale de vegetație, neincluse în FFN;

c) terenurile pe care sunt instalate jnepenișuri, neincluse în FFN;

d) terenurile pe care se înființează plantații forestiere prin diferite programe naționale și locale, dacă aceste programe nu prevăd includerea în FFN.

(2) Prin derogare de la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, republicată, cu modificările și completările ulterioare, proprietarii terenurilor agricole care înființează voluntar perdele forestiere de protecție pot opta pentru încadrarea perdelelor astfel înființate ca terenuri cu destinație agricolă și folosință agrosilvică, fără includerea în Sistemul național al perdelelor forestiere de protecție și fără încadrarea în categoria de folosință pădure.

(3) Gestionarea vegetației forestiere de pe terenurile cu folosință agrosilvică se face în conformitate cu normele aprobate prin ordin comun al autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și autorității publice centrale pentru agricultură.

(4) Pajiștile permanente de înaltă valoare naturală nu pot face obiectul împăduririi.

Art. 4

Terenuri cu vegetație forestieră din afara FFN

(1) Următoarele terenuri, care nu fac parte din FFN conform dispozițiilor art. 1 și care sunt acoperite cu arbori din specii forestiere, reprezintă terenuri cu vegetație forestieră din afara FFN:

a) terenurile cu folosință agrosilvică, astfel cum sunt definite la art. 3;

b) terenurile cu arbori din zonele de protecție a lucrărilor hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare;

c) terenurile cu arbori situate de-a lungul cursurilor de apă și al canalelor;

d) terenurile pe care sunt amenajate spațiile verzi din intravilan, altele decât cele care au caracteristicile prevăzute la art. 2 alin. (1);

e) terenurile pe care sunt instalate arboretumurile, altele decât cele cuprinse în păduri;

f) terenurile situate de-a lungul căilor de transport și comunicație pe care sunt instalate aliniamente de arbori;

g) minipădurile urbane.

(2) Vegetația de pe terenurile enumerate la alin. (1), precum și arborii izolați din speciile forestiere, situați pe terenuri cu alte destinații decât cea forestieră și care nu se încadrează la alin. (1), nu se supun prevederilor prezentei legi, cu excepția dispozițiilor privind evaluarea lemnului destinat valorificării și a celor privind circulația materialului lemnos.

Art. 5

Definiții

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile utilizate au semnificațiile prevăzute în anexa nr. 1 – Termeni și expresii.

(…)

Art. 7

Forme de proprietate

(1) După forma de proprietate, terenurile din FFN pot fi:

a) proprietate publică a statului;

b) proprietate privată a statului;

c) proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale;

d) proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale;

e) proprietate privată a persoanelor fizice și juridice.

(2) Terenurile din FFN al unităților administrativ-teritoriale, provenite din reconstituirea dreptului de proprietate, sunt proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.

(3) Este interzisă trecerea terenurilor din FFN din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a acestuia, cu excepția terenurilor care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.

(4) Este interzisă trecerea terenurilor din FFN din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale în domeniul privat al acestora prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București.

(…)

Art. 21

Registrul forestier național

(1) Autoritatea administrează Registrul forestier național, denumit în continuare RFN, pentru evidența proprietăților din FFN, pentru facilitarea prin modalități informatice a avizărilor și raportărilor între diferite entități publice, monitorizează implementarea serviciilor silvice și acordă asistență și informații proprietarilor beneficiari de plăți ori utilizatori de servicii silvice.

(2) RFN este o componentă a sistemului informațional integrat pentru păduri.

(3) RFN asigură informații necesare pentru implementarea integrată a măsurilor și politicilor Autorității cu privire la FFN, inclusiv a evidenței administrării sau asigurării serviciilor silvice și monitorizării instrumentelor financiare de sprijin al proprietarilor.

(4) De la data operaționalizării sistemului informațional integrat pentru păduri, proprietarul care dorește să obțină compensații pentru serviciile de silvomediu sau contractează serviciile minimale obligatorii este obligat să solicite înscrierea proprietății în RFN. Înscrierea în RFN este gratuită pentru proprietarii de fond forestier.

(…)

Art. 26

Definirea contractelor de servicii silvice

(1) Proprietarii de FFN, alții decât statul, sunt obligați să încheie contracte cu ocoale silvice, cu respectarea principiului teritorialității. Contractele se clasifică după cum urmează:

a) contracte de pază și servicii silvice minimale;

b) contracte de prestări servicii silvice tehnice;

c) contracte de administrare.

(2) Încheierea contractului de pază și servicii silvice minimale prevăzut la alin. (1) lit. a) cu un ocol silvic este obligatorie pentru toți proprietarii de terenuri din FFN, alții decât statul, și reprezintă un act de conservare, în sensul prevederilor art. 640 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Administrarea sau, după caz, asigurarea serviciilor silvice tehnice prin contract, indiferent de forma de proprietate, este obligatorie pentru exercitarea drepturilor prevăzute la art. 25 alin. (2).

(4) Asigurarea serviciilor silvice tehnice în baza unui contract include și obligația ocolului silvic prestator de servicii de înscriere a proprietății în sistemul informațional integrat pentru păduri, precum și de ținere a evidențelor și documentațiilor specificate în sistemele de monitorizare.

(…)

Art. 142

Infracțiunea de distrugere a vegetației din FFN

(1) Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din FFN, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;

b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului forestier produs nu depășește limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depășește limita prevăzută la lit. a);

c) cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 143

Infracțiunea de tăiere fără drept de arbori

(1) Tăierea fără drept de arbori din FFN, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;

b) cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita prevăzută la lit. a) și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;

c) cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, dacă valoarea prejudiciului produs este de peste 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei.

(2) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă tăierea jnepenișurilor din FFN și din afara FFN dacă a fost afectată o suprafață mai mare de 100 metri pătrați.

(3) Tentativa se pedepsește.

(4) Nu constituie infracțiune tăierea arborilor în vederea asigurării siguranței circulației rutiere sau feroviare sau arborii rezultați din deblocarea circulației rutiere sau feroviare.

(5) Prejudiciile inevitabile constatate de către personalul silvic abilitat, ca urmare a activităților autorizate de exploatare a lemnului, nu constituie infracțiuni, cu condiția ca operatorul economic care exploatează să depună la ocolul silvic o solicitare scrisă în care să specifice volumul prejudiciat.

(…)

Art. 165

Modificarea legii speciale privind contravențiile silvice

La articolul 19 din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 23 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Constituie contravenții silvice, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să constituie infracțiuni, și se sancționează cu amendă și cu confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte:

a) transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, cu un volum cuprins între 0,1 și 5 metri cubi, neînsoțit de documentele specifice de transport, așa cum sunt stabilite de normele privind circulația materialelor lemnoase.

Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează:

1.1.000 lei până la 2.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 și 1 metru cub inclusiv;

2.2.000 lei până la 4.000 lei, pentru un volum cuprins între 1,01 și 3,00 metri cubi inclusiv;

3.4.000 lei până la 6.000 lei, pentru un volum cuprins între 3,01 și 5,00 metri cubi inclusiv;

b) transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, însoțit de documente specifice de transport, așa cum sunt stabilite de normele privind circulația materialelor lemnoase, la care diferența dintre volumul constatat la momentul verificării și cel înscris în avizul de însoțire este de cel mult 5 metri cubi inclusiv, cu luarea în considerare a toleranțelor legale și a contragerilor specifice.

Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează:

1.1.000 lei până la 2.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 și 1 metru cub inclusiv;

2.2.000 lei până la 4.000 lei, pentru un volum cuprins între 1,01 și 3,00 metri cubi inclusiv;

3.4.000 lei până la 6.000 lei, pentru un volum cuprins între 3,01 și 5,00 metri cubi inclusiv;

c) transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase fără proveniență legală, așa cum sunt stabilite de normele privind circulația materialelor lemnoase.

Cuantumul amenzii care se aplică este cuprins între 5.000 lei până la 10.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 și 5 metri cubi inclusiv;

d) transportul de materiale lemnoase ale căror caracteristici nu corespund cu cel puțin unul dintre elementele înscrise în avizul de însoțire referitoare la:

(i) volum pe specii/grupe de specii, cu luarea în considerare a toleranțelor/contragerilor specifice;

(ii) specie/grupe de specii;

(iii) numărul de piese de lemn rotund cu diametrul la capătul subțire mai mare sau egal cu 24 centimetri sau numărul de bucăți/colete de cherestele.

Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează:

1.1.000 lei până la 2.000 lei, pentru un volum cuprins între 0,1 și 1 metru cub inclusiv;

2.2.000 lei până la 4.000 lei, pentru un volum cuprins între 1,01 și 3,00 metri cubi inclusiv;

3.4.000 lei până la 6.000 lei, pentru un volum cuprins între 3,01 și 5,00 metri cubi inclusiv.

Sancțiunea complementară de confiscare se aplică pentru diferența de volum în plus constatată față de volumul pe specii/grupe de specii înscris în avizul de însoțire, cu luarea în considerare a toleranțelor legale și a contragerilor specifice;

e) deținerea materialelor lemnoase de către deținătorii depozitelor, ai altor spații destinate depozitării temporare și/sau ai instalațiilor de prelucrare a materialelor lemnoase pe grupe de specii și sortimente industriale, determinate ca diferențe în plus dintre volumul stocului fizic și volumul stocului scriptic înregistrat în aplicația SUMAL 2.0 este de până la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi la momentul constatării faptei;

Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează:

1.5.000 lei până la 10.000 lei, pentru un volum de până la 5% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 4 metri cubi inclusiv;

2.15.000 lei până la 20.000 lei, pentru un volum de până la 10% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 8 metri cubi inclusiv;

3.30.000 lei până la 50.000 lei, pentru un volum de până la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi inclusiv;

f) nedeținerea materialelor lemnoase de către deținătorii depozitelor, ai altor spații destinate depozitării temporare și/sau ai instalațiilor de prelucrare a materialelor lemnoase pe grupe de specii și sortimente industriale, determinate ca diferențe în minus dintre volumul stocului fizic și volumul stocului scriptic înregistrat în aplicația SUMAL 2.0, este de până la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi la momentul constatării faptei;

Cuantumul amenzii se aplică după cum urmează:

1.5.000 lei până la 10.000 lei, pentru un volum de până la 5% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 4 metri cubi inclusiv;

2.15.000 lei până la 20.000 lei, pentru un volum de până la 10% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 8 metri cubi inclusiv;

3.30.000 lei până la 50.000 lei, pentru un volum de până la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi inclusiv”.

Anexe

ANEXA nr. 1: Termeni și expresii

ANEXA nr. 2: METODOLOGIE de calcul al cheltuielilor destinate asigurării pazei și serviciilor silvice minimale pentru terenurile din FFN în suprafață de maximum 30 hectare inclusiv

ANEXA nr. 3: VALOAREA factorului „k” pentru evaluarea pagubelor