Codul de procedură penală – modificări [Legea nr. 6/2021- stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Reg. (UE) 2017/1.939 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European]

În M. Of. nr. 167 din 18 februarie 2021 s-a publicat Legea nr. 6/2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO).

Astfel, legea aduce unele modificări și completări Codul de procedură penală.

De asemenea, prin respectivul act normativ se stabilesc unele măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939  de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO).

Vă prezentăm, în continuare, modificările și completările aduse Codului de procedură penală.

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 36 alin. (1), după lit. c^1) se introduce o nouă literă, lit. c^2), cu următorul conținut:

„(1) Tribunalul judecă în primă instanță:

(…)

c^2) infracțiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Parchetul European, potrivit Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO);”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 272, alin. (1) prevedea:

„(1) Cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, onorariile avocaților, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părți”.

Structura

– Cap. I („Dispoziții generale”);

– Cap. II („Dispoziții privind procedura judiciară”);

– Cap. III („Dispoziții pentru facilitarea cooperării judiciare în materie penală”);

– Cap. IV („Dispoziții privind organizarea activității Parchetului European în România”);

– Cap. V („Dispoziții de modificare și completare a unor prevederi ale Codului de procedură penală”);

– Cap. VI („Dispoziții privind competența instanțelor de judecată”);

– Cap. VII („Dispoziții privind organele de aplicare a legii”);

– Cap. VIII („Dispoziții de modificare și completare ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora”);

– Cap. IX („Dispoziții tranzitorii și finale”);

– Anexa („Circumscripțiile teritoriale ale instanțelor competente să judece potrivit art. 20 alin. (1) lit. a) și b) cauzele privind infracțiuni cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Parchetul European, potrivit Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO)”).

Prezentare generală

Conform art. 3, Ministerul Justiției efectuează notificările prevăzute la art. 117 din Regulamentul EPPO, după consultarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a celorlalte autorități competente, potrivit Regulamentului EPPO.

Astfel, ori de câte ori într-un act normativ se face referire la procuror sau la organul de urmărire penală, referirea se consideră a fi făcută și la procurorul european delegat, precum și, după caz, la procurorul european, dacă prin aceasta se asigură îndeplinirea competențelor ce le revin în temeiul Regulamentului EPPO. De asemenea, ori de câte ori legislația națională face referire la procurorul ierarhic superior, referirea se consideră a fi făcută, după caz, la procurorul european, respectiv la camera permanentă a Parchetului European, pentru cauzele de competența Parchetului European.

Parchetul European este autoritate judiciară în sensul prevederilor art. 2 lit. d) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, și va fi notificat ca atare la instrumentele juridice internaționale relevante în domeniul asistenței judiciare internaționale în materie penală la care România este parte, precum și în cazurile în care, potrivit Regulamentului EPPO, procurorii europeni delegați pot desfășura activități de cooperare judiciară internațională în temeiul tratatelor aplicabile.

Potrivit art. 6, în cazul în care procurorul, în cursul urmăririi penale, constată elemente privind o infracțiune pentru care Parchetul European ar putea să își exercite competența sau descoperă împrejurări care determină atragerea competenței Parchetului European, informează despre aceasta, de îndată, Parchetul European, prin adresă, oferind, ulterior, oricare alte informații solicitate de Parchetul European în vederea stabilirii competenței.

Vă prezentăm, în continuare, circumscripțiile teritoriale ale instanțelor competente să judece potrivit art. 20 alin. (1) lit. a) și b) cauzele privind infracțiuni cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Parchetul European, astfel:

„a)Circumscripțiile tribunalelor

b)Circumscripțiile curților de apel