Codul de procedură fiscală – modificări (Legea nr. 30/2019)

22 ian. 2019
Vizualizari: 4557

Actul modificat

Actul modificator

Sumar

Codul de procedură fiscală

(M. Of. nr. 547 din 23 iulie 2015; cu modif. ult.)

 

 

Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea O.U.G. nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare

(M. Of. nr. 44 din 17 ianuarie 2019)

 

– modifică: art. 47 alin. (16),art. 157 alin. (3), art. 162 alin. (1), art. 210 lit. a), art. 230 alin. (1)-(2), art. 233 alin. (2^1), art. 233 alin. (3), art. 235 alin. (6), art. 263 alin. (1)

– introduce: art. 7 alin. (5)-(13), art. 47 alin. (16^1)-(16^2), art. 157 alin. (2) lit. b^1), art. 230^1

 

În M. Of. nr. 44 din 17 ianuarie 2019, s-a publicat Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea O.U.G. nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Astfel, respectiva lege aduce unele modificări, dar și completări Codului de procedură fiscală (M. Of. nr. 547 din 23 iulie 2015; cu modif. ult.).

Una dintre completările aduse Codului de procedură fiscală, vizează încadrarea contribuabillor într-una dintre următoarele 3 clase principale de risc, astfel:

– contribuabili cu risc fiscal mic;

– contribuabili cu risc fiscal mediu;

– contribuabili cu risc fiscal ridicat.

În vederea încadrării într-una din aceste clase, se vor folosi următoarele criterii generale:

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

– criterii cu privire la înregistrarea fiscală;

– criterii cu privire la depunerea declarațiilor fiscale;

– criterii cu privire la nivelul de declarare;

– criterii cu privire la realizarea obligațiilor de plată către bugetul general consolidat și către alți creditori.

 

Vă prezentăm, în continuare, modificările, dar și completările aduse Codului de procedură fiscală.

 

Art. 7 alin. (5)-(13) pct. 3 din Codul de procedură fiscală (introdus prin Legea nr. 30/2019)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 7, după alin. (4) se introduc nouă noi alineate, alin. (5)-(13), cu următorul conținut:

(5) În cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central, procedurile de administrare se realizează în funcție de clasa/subclasa de risc fiscal în care sunt încadrați contribuabilii ca urmare a analizei de risc efectuate de organul fiscal,

(6) Contribuabilii se încadrează în 3 clase principale de risc, după cum urmează:

a) contribuabili cu risc fiscal mic;

b) contribuabili cu risc fiscal mediu;

c) contribuabili cu risc fiscal ridicat.

(7) Criteriile generale în funcție de care se stabilește clasa/subclasa de risc fiscal sunt următoarele:

a) criterii cu privire la înregistrarea fiscală;

b) criterii cu privire la depunerea declarațiilor fiscale;

c) criterii cu privire la nivelul de declarare;

d) criterii cu privire la realizarea obligațiilor de plată către bugetul general consolidat și către alți creditori.

(8) Dezvoltarea claselor principale de risc în subclase de risc și dezvoltarea criteriilor generale în subcriterii, precum și procedurile de stabilire a subclaselor și subcriteriilor se aprobă prin ordin al președintelui ANAF.

(9) Procedura de soluționare a contestațiilor nu se realizează în funcție de clasa/subclasa de risc.

(10) Analiza de risc se efectuează periodic, caz în care organul fiscal stabilește și clasa/subclasa de risc fiscal a contribuabilului, pe care o publica pe site-ul propriu.

(11) Contribuabilul nu poate face obiecții cu privire la modul de stabilire a riscului și a clasei/subclasei de risc fiscal în care a fost încadrat.

(12) Procedurile de administrare corespunzătoare fiecărei clase/subclase de risc fiscal se stabilesc prin ordin al președintelui ANAF.

(13) Ordinele prevăzute la alin. (8) și (12) se elaborează în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

 

Art. 47 alin. (16) din Codul de procedură fiscală (modificat prin Legea nr. 30/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 47, alin. (16) prevedea:

„(16) În cazul actelor administrative fiscale emise de către organul fiscal central, mijloacele electronice de transmitere la distanță, procedura de comunicare a actelor administrative fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță, precum și condițiile în care aceasta se realizează se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, cu avizul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 47, alin. (16) se modifică și va avea următorul conținut:

„(16) În cazul actelor administrative fiscale emise de către organul fiscal central, mijloacele electronice de transmitere la distanță, procedura de comunicare a actelor administrative fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță, precum și condițiile în care aceasta se realizează se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, cu avizul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale. Actele administrative fiscale emise de organul fiscal central care se transmit obligatoriu prin asemenea mijloace se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice”.

 

Art. 47 alin. (16^1)-(16^2) pct. 3 din Codul de procedură fiscală (introdus prin Legea nr. 30/2019)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 47, după alin. (16) se introduc două noi alineate, alin. (16^1)-(16^2), cu următorul conținut:

(16^1) În scopul comunicării actelor administrative prevăzute la alin. (16), organul fiscal central poate să înregistreze din oficiu contribuabilii/plătitorii în sistemul de comunicare electronică prin mijloace electronice de transmitere la distanță. Procedura de înregistrare din oficiu se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice.

(16^2) Comunicarea actelor administrative fiscale prevăzute la art. 46 alin. (6), pentru contribuabilii/plătitorii care au fost înregistrați din oficiu potrivit alin. (161) și nu au accesat sistemul de comunicare electronică în termen de 15 zile de la comunicarea datelor referitoare la înregistrare, se realizează doar prin publicitate potrivit alin. (5)-(7)”.

 

Art. 157 alin. (2) lit. b^1) din Codul de procedură fiscală (introdus prin Legea nr. 30/2019)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 157 alin. (2), după lit. b) se introduce o nouă literă, lit. b^1), cu următorul conținut:

„(2) Nu sunt considerate obligații fiscale restante:

(…)

b^1) obligațiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale contestate potrivit legii, care sunt garantate potrivit art. 210-211 sau art. 235;”.

 

Art. 157 alin. (3) din Codul de procedură fiscală (modificat prin Legea nr. 30/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 157, alin. (3) prevedea:

„(3) Nu se consideră că un contribuabil înregistrează obligații fiscale restante în situația în care suma obligațiilor fiscale datorate de contribuabil/plătitor este mai mică sau egală cu suma de rambursat/restituit pentru care există cerere în curs de soluționare. În cazul emiterii certificatului de atestare fiscală se face mențiune în acest sens”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 157, alin. (3) se modifică și va avea următorul conținut:

„(3) Nu se consideră că un contribuabil înregistrează obligații fiscale restante în situația în care suma obligațiilor fiscale datorate de contribuabil/plătitor este mai mică sau egală cu suma de rambursat/restituit pentru care există cerere în curs de soluționare și cu sumele certe, lichide și exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la autoritățile contractante. în cazul emiterii certificatului de atestare fiscală se face mențiune în acest sens”.

 

Art. 162 alin. (1) din Codul de procedură fiscală (modificat prin Legea nr. 30/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 162, alin. (1) prevedea:

„(1) Organele fiscale au obligația de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane fizice și juridice care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligați”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 162, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Organele fiscale au obligația de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane juridice care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații”.

 

Art. 210 lit. a) din Codul de procedură fiscală (modificat prin Legea nr. 30/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 210, lit. a) prevedea:

„Organul fiscal solicită constituirea unei garanții pentru:

a) suspendarea executării silite în condițiile art. 233 alin. (8);”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 210, lit. a) se modifică și va avea următorul conținut:

„Organul fiscal solicită constituirea unei garanții pentru:

a) suspendarea executării silite în condițiile art. 233 alin. (2^1) și (8)”.

 

Art. 230 alin. (1)-(2) din Codul de procedură fiscală (modificat prin Legea nr. 30/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 230, alin. (1)-(2) prevedeau:

„(1) Executarea silită începe prin comunicarea somației. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somației nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită. Somația este însoțită de un exemplar al titlului executoriu emis de organul de executare silită.

(2) Somația cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la art. 46, următoarele: numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în titlul executoriu, precum și indicarea consecințelor nerespectării acesteia”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 230, alin. (1)-(2) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(1) Executarea silită începe prin comunicarea somației. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somației nu se stinge debitul sau nu se notifică organul fiscal cu privire la intenția de a demara procedura de mediere, se continuă măsurile de executare silită. Somația este însoțită de un exemplar al titlului executoriu emis de organul de executare silită.

(2) Somația cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la art. 46, următoarele: numărul dosarului de executare, suma pentru care se începe executarea silită, termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în titlul executoriu, indicarea consecințelor nerespectării acesteia, precum și posibilitatea de a intra într-o procedură de mediere”.

 

Art. 230^1 din Codul de procedură fiscală (introdus prin Legea nr. 30/2019)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 230, se introduce un noul articol, art. 230^1, cu următorul conținut:

Art. 230^1

Procedura de mediere

(1) În vederea realizării procedurii de mediere debitorul notifică organul fiscal cu privire la intenția sa în termen de 15 zile de la primirea somației. La notificare se anexează documente și informații care să susțină situația sa economică și financiară.

(2) În termen de maximum 10 zile de la primirea notificării prevăzute la alin. (1), organul fiscal are obligația să organizeze întâlnirea cu contribuabilul în vederea procedurii de mediere.

(3) Procedura de mediere constă în:

a) clarificarea întinderii obligației fiscale înscrise în somație, dacă respectivul debitor are obiecții cu privire la aceasta;

b) analiza de către organul fiscal împreună cu debitorul a situației economice și financiare a debitorului în scopul identificării unor soluții optime de stingere a obligațiilor fiscale, inclusiv posibilitatea de a beneficia de înlesnirile la plată prevăzute de lege.

(4) Rezultatul medierii, precum și soluțiile optime de stingere a obligațiilor fiscale se consemnează într-un proces-verbal.

(5) În situația în care în termen de 15 zile de la finalizarea medierii nu se stinge debitul sau nu se solicită înlesnirea la plată, organul fiscal continuă măsurile de executare silită.

(6) Procedura de executare silită nu începe de la data la care debitorul notifică organului fiscal intenția de mediere.

(7) Pe parcursul procedurii de mediere organul fiscal poate dispune măsuri asigurătorii în condițiile art. 213.

(8) Procedura de mediere, precum și documentele pe care debitorul trebuie să le prezinte în vederea susținerii situației economice și financiare se aprobă prin ordin al președintelui ANAF”.

 

Art. 233 alin. (2^1) din Codul de procedură fiscală (modificat prin Legea nr. 30/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 233, alin. (2^1) prevedea:

„(2^1) Executarea silită se suspendă sau nu începe pentru creanțele fiscale stabilite printr-o decizie de organul fiscal competent dacă debitorul notifică organul fiscal, ulterior comunicării deciziei, cu privire la depunerea unei scrisori de garanție/polițe de asigurare de garanție potrivit art. 235. Executarea silită continuă sau începe dacă debitorul nu depune scrisoarea de garanție/polița de asigurare de garanție în termen de 45 de zile de la data comunicării deciziei prin care sunt stabilite creanțele fiscale”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 233, alin. (2^1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2^1) Executarea silită se suspendă sau nu începe în oricare din următoarele situații:

a) pentru creanțele fiscale stabilite printr-o decizie de organul fiscal competent, dacă debitorul notifică organul fiscal, ulterior comunicării deciziei, cu privire la depunerea unei scrisori de garanție/polițe de asigurare de garanție potrivit art. 235. Executarea silită continuă sau începe daca debitorul nu depune scrisoarea de garanție/polița de asigurare de garanție în termen de 45 de zile de la data comunicării deciziei prin care sunt stabilite creanțele fiscale;

b) pentru creanțele fiscale stabilite în acte administrative fiscale contestate potrivit legii și garantate potrivit art. 210-211. Executarea silită continuă sau începe după ce actele administrative fiscale au rămas definitive în sistemul căilor administrative de atac sau judiciare”.

 

Art. 233 alin. (3) din Codul de procedură fiscală (modificat prin Legea nr. 30/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 233, alin. (3) prevedea:

„(3) Pe perioada suspendării executării silite, actele de executare efectuate anterior, precum și orice alte măsuri de executare, inclusiv cele de indisponibilizare a bunurilor, veniturilor ori sumelor din conturile bancare, rămân în ființă”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 233, alin. (3) se modifică și va avea următorul conținut:

„(3) Pe perioada suspendării executării silite, actele de executare efectuate anterior, precum și orice alte măsuri de executare, inclusiv cele de indisponibilizare a bunurilor, veniturilor ori sumelor din conturile bancare, rămân în ființă, cu excepția situațiilor în care suspendarea executării silite a fost dispusă în condițiile art. 235. În acest caz, măsurile de executare aplicate se ridică prin decizie întocmită în cel mult două zile de la data intervenirii suspendări”.

 

Art. 235 alin. (6) din Codul de procedură fiscală (modificat prin Legea nr. 30/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 235, alin. (6) prevedea:

„(6) Pe toată perioada suspendării executării silite potrivit prezentului articol, pentru creanțele fiscale ce fac obiectul suspendării organul fiscal nu emite și nu comunică decizii referitoare la obligațiile fiscale accesorii”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 235, alin. (6) se modifică și va avea următorul conținut:

„(6) Pe toată perioada suspendării executării silite potrivit art. 233 alin. (21) și prezentului articol, pentru creanțele fiscale ce fac obiectul suspendării, organul fiscal nu emite și nu comunică decizii referitoare la obligațiile fiscale accesorii”.

 

Art. 263 alin. (1) din Codul de procedură fiscală (modificat prin Legea nr. 30/2019)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 263, alin. (1) prevedea:

„(1) Creanțele fiscale administrate de organul fiscal central, cu excepția celor cu reținere la sursă și a accesoriilor aferente acestora, a drepturilor vamale și a altor creanțe transmise spre colectare organului fiscal central, precum și creanțele fiscale administrate de organul fiscal local pot fi stinse, la cererea debitorului, oricând, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unității administrativ-teritoriale a bunurilor imobile reprezentând construcție și teren aferent, precum și terenuri fără construcții, după caz, chiar dacă acestea sunt supuse executării silite de către organul fiscal competent, potrivit prezentului cod”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 263, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) Creanțele fiscale administrate de organul fiscal central, cu excepția celor cu reținere la sursă și a accesoriilor aferente acestora, a drepturilor vamale și a altor creanțe transmise spre colectare organului fiscal central care nu se fac venit la bugetul de stat, precum și creanțele fiscale administrate de organul fiscal local pot fi stinse, la cererea debitorului, oricând, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unității administrativ-teritoriale a bunurilor imobile reprezentând construcție și teren aferent, precum și terenuri fără construcții, după caz, chiar dacă acestea sunt supuse executării silite de către organul fiscal competent, potrivit prezentului cod”.

Codul de procedură fiscală – modificări (Legea nr. 30/2019) was last modified: ianuarie 22nd, 2019 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.