Codul de conduită etică al personalului din sistemul administraţiei penitenciare a fost aprobat (Decizia ANP nr. 321/2021)

21 ian. 2021
Vizualizari: 554

Actul publicat în Monitorul Oficial

Sumar
 

Decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor  nr. 321/2021 pentru aprobarea Codului de conduită etică al personalului din sistemul administrației penitenciare

 

(M. Of. nr. 60 din 20 ianuarie 2021)

 

Se aprobă Codul de conduită etică al personalului din sistemul administrației penitenciare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

 

În M. Of. nr. 60 din 20 ianuarie 2021 a fost publicată Decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor  nr. 321/2021 pentru aprobarea Codului de conduită etică al personalului din sistemul administrației penitenciare.

În primul rând, acest cod este structurat după cum urmează:

– CAPITOLUL I: Considerente generale;

– CAPITOLUL II: Principii și valori;

– CAPITOLUL III: Responsabilitatea;

– CAPITOLUL IV: Profesionalismul;

– CAPITOLUL V: Integritatea;

– CAPITOLUL VI: Transparența;

– CAPITOLUL VII: Obligațiile Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate cu privire la asigurarea consilierii etice, informării și raportării cu privire la normele de conduită;

– CAPITOLUL VIII: Rolul și atribuțiile consilierului de etică;

– CAPITOLUL IX: Desfășurarea activităților de informare și de instruire în domeniul eticii;

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

– CAPITOLUL X: Dispoziții finale.

 

În continuare, vom expune o parte dintre dispozițiile relevante extrase din acest cod.

Astfel, potrivit art. 1: „Rolul și obiectivul Codului de conduită etică al personalului din sistemului administrației penitenciare

(1) Codul de conduită etică, denumit în continuare Codul de etică, stabilește ansamblul normelor de conduită, valorile și principiile morale pe care personalul din sistemul administrației penitenciare are obligația să le respecte în viața socioprofesională pe întreaga durată a activității.

(2) Rolul Codului de etică este să ghideze comportamentul moral și profesional al personalului sistemului administrației penitenciare, atât în timpul activității profesionale, cât și în afara acesteia, în măsura în care comportamentul personalului afectează imaginea instituției.

(3) Obiectivul Codului de etică este să contribuie la crearea unei culturi organizaționale a integrității la nivelul sistemului administrației penitenciare, precum și a unui climat etic care să determine personalul să acționeze cu încredere și profesionalism.

(4) Principiile și valorile detaliate în cadrul prezentului cod formează o orientare morală pentru orice angajat care trebuie să îndeplinească o atribuție de serviciu sau să ia o decizie în beneficiul serviciului public.

(5) Codul de etică pune accent pe formarea și dezvoltarea discernământului moral al personalului, în concordanță cu valorile și principiile organizaționale, și nu pe respectarea mecanică a normelor de conduită conținute de acesta.

(6) Normele de conduită profesională, prevăzute de prezentul cod, sunt obligatorii pentru personalul sistemului administrației penitenciare.

(7) Personalul cu funcții de conducere și coordonare trebuie să reprezinte un reper de conduită pentru subordonați, în plan socioprofesional.”

 

În aceeași ordine de idei, art. 4 precizează următoarele aspecte importante: „Principii și valori

Prezentul cod de etică are drept fundament patru valori esențiale, respectiv: responsabilitate, profesionalism, integritate și transparență și patru principii corespondente, care trebuie să guverneze comportamentul etic și profesional al personalului din cadrul sistemului administrației penitenciare, după cum urmează:

a) principiul responsabilității – personalul sistemului administrației penitenciare trebuie să se asigure că prin modul în care îndeplinește atribuțiile de serviciu sau desfășoară orice altă activitate profesională colaterală respectă interesul public, interesele legitime, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și nu afectează demnitatea și integritatea acestora;

b) principiul profesionalismului – toate atribuțiile de serviciu care revin personalului sistemului administrației penitenciare trebuie îndeplinite cu maximum de eficiență și eficacitate, conform competențelor deținute și în cunoștință de cauză în ceea ce privește reglementările legale aplicabile;

c) principiul integrității – în orice situație, personalul sistemului administrației penitenciare trebuie să adopte un comportament bazat pe respect, imparțialitate, obiectivitate, onestitate, egalitate de șanse și nediscriminare, deschidere și diligență față de personal, față de persoanele custodiate și cetățeni, și să se asigure că în timpul exercitării activității nu se află în conflict de interese sau într-o situație de incompatibilitate;

d) principiul transparenței – personalul desemnat din sistemul administrației penitenciare trebuie să promoveze guvernarea deschisă către cetățean, să asigure accesul neîngrădit la informațiile de interes public, dar în același timp să protejeze informațiile care nu sunt publice, de care este responsabil ori de care a luat cunoștință.”

 

Art. 7 se axează pe următoarele idei: „Respectul față de instituție

(1) Responsabilitatea personalului sistemului administrației penitenciare este de a contribui la îmbunătățirea permanentă a performanței instituției din care face parte sau cu care colaborează.

(2) Personalul sistemului administrației penitenciare trebuie să se asigure ca prin acțiunile și opiniile exprimate în spațiul public, inclusiv în mediul virtual, nu aduce atingere prestigiului profesional sau imaginii instituției.

(3) Indiferent de mediul și de forma de comunicare, personalului îi sunt interzise: gesturi de dispreț, de persecuție, expresii jignitoare, răspândirea de zvonuri false cu rea intenție, critici aduse vieții private, insulte, calomnii, intimidări, amenințări, utilizarea unor cuvinte obscene sau specifice argoului folosit în medii infracționale, ce pot conduce la discreditarea, marginalizarea, umilirea, deteriorarea condițiilor de muncă, a respectului față de sine sau față de viață, la lezarea demnității persoanelor cu care interacționează în timpul exercitării atribuțiilor profesionale.

(4) Personalului din sistemul administrației penitenciare îi sunt interzise comportamente cu conotație sexuală exprimate fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.

(5) Personalul sistemului administrației penitenciare are responsabilitatea promovării valorilor etice incluse în Codul de etică, precum și aceea a promovării și menținerii unei culturi organizaționale bazate pe aceste valori.

(6) Personalul sistemului administrației penitenciare trebuie să dovedească loialitate față de instituție și valorile promovate de aceasta, să manifeste, din proprie inițiativă, atitudine conștientă față de colegi și de obiectivele instituției.

(7) În relația cu publicul, cu colegii din instituție sau din cadrul altor organizații sau sfere profesionale, personalul sistemului administrației penitenciare trebuie să adopte o atitudine bazată pe respect – o atitudine imparțială, nediscriminatorie, deschisă și diligentă.

(8) În formarea și dezvoltarea mediului relațional, personalul sistemului administrației penitenciare trebuie să aibă în vedere respectarea integrității și a valorilor etice esențiale și să se asigure, pe baza datelor pe care le cunoaște, că prin interacțiunea cu persoanele din cercul relațional sau prin imaginile apărute în mediul virtual ori în spațiul public nu aduce atingere imaginii instituției și prestigiului acesteia.”

 

Totodată, art. 10 menționează faptul că: „Responsabilitate, legalitate și obiectivitate profesională

(1) Personalul sistemului administrației penitenciare este responsabil și răspunzător, din punct de vedere profesional, pentru modul în care își îndeplinește atribuțiile de serviciu. Personalului îi revine sarcina de a respecta principiile de legalitate, eficiență și eficacitate în îndeplinirea activității și de a își asuma răspunderea pentru faptele și deciziile proprii.

(2) Personalul sistemului administrației penitenciare trebuie să cunoască legislația specifică domeniului de activitate și are obligația de a acționa cu respectarea prevederilor legale în vigoare și de a se informa cu privire la cele mai bune practici în domeniul în care își exercită atribuțiile.

(3) În îndeplinirea atribuțiilor profesionale personalul sistemului administrației penitenciare este obligat să aibă o atitudine neutră, să respecte principiul egalității de șanse, indiferent de categoria profesională sau funcția deținută, în raporturile de serviciu angajat-angajat, angajat-persoane custodiate, angajat-colaboratori, angajat-aparținători și indiferent de rasă, etnie, vârstă, sex, dizabilități, religie, cultură.

(4) Atunci când se solicită puncte de vedere sau opinii avizate, personalul sistemului administrației penitenciare trebuie să formuleze aceste opinii cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile și exclusiv pe baza principiilor profesionale și pe cele ale garantării unui act administrativ obiectiv, fără a fi influențat de convingerile personale.

(5) Personalul cu funcții de conducere sau coordonare din cadrul sistemului administrației penitenciare are obligația de a se asigura că personalul din subordine sau coordonare are competențele, condițiile și resursele necesare unei bune îndepliniri a sarcinilor de serviciu și că respectă prevederile prezentului cod.”

 

 

Codul de conduită etică al personalului din sistemul administrației penitenciare a fost aprobat (Decizia ANP nr. 321/2021) was last modified: ianuarie 21st, 2021 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.