Codul administrativ – modificări (O.U.G. nr. 4/2021)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 250 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 250 – Statutul prefectului și al subprefectului

(1) Funcțiile de prefect și de subprefect sunt funcții de demnitate publică.

(2) Drepturile de natură salarială corespunzătoare funcțiilor de prefect și subprefect sunt stabilite prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 250, după alin. (1) se introduc cinci noi alineate, alin. (2^1)-(2^5), cu următorul conținut:

„(2^1) Poate fi numită în funcția de prefect, respectiv de subprefect persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) este cetățean român și are domiciliul în țară;

b) se bucură de exercițiul drepturilor electorale;

c) are capacitate deplină de exercițiu;

d) nu a suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea;

e) are studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;

f) a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcție de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Național de Administrație, în condițiile legii.

(2^2) Condiția prevăzută la alin. (21) lit. f) se consideră îndeplinită în situația în care persoana care poate fi numită în funcția de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, precum și dacă persoana a ocupat cel puțin un mandat întreg funcția de senator sau deputat.

(2^3) Prin excepție de la prevederile alin. (21) lit. f), poate fi numită în funcția de prefect, respectiv de subprefect o persoană care nu a absolvit programele de formare specializată, cu condiția ca în termen de maximum 1 an de la data emiterii actului de numire în funcție să absolve un astfel de program.

(2^4) La încetarea termenului de 1 an de la numire, persoana numită în funcția de prefect, respectiv de subprefect în condițiile alin. (23) și care nu a absolvit programul de formare specializată este eliberată de drept din funcția de demnitate publică deținută.

(2^5) Pe perioada exercitării funcției de prefect sau subprefect se suspendă contractul de muncă, respectiv raportul de serviciu al acestuia, cu excepția situațiilor prevăzute de lege”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 251, alin. (3) se modifică și va avea următorul conținut:

„(3) La numirea în funcție, prefectul și subprefectul depun următorul jurământ în fața Guvernului, respectiv a prim-ministrului sau a unui ministru desemnat, în limba română: «Jur să respect Constituția și legile țării și să fac cu bună-credință tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor județului ………………/municipiului București. Așa să-mi ajute Dumnezeu!»”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 265, după alin. (10) se introduc patru noi alineate, alin. (11)-(14), cu următorul conținut:

„(11) La nivelul instituției prefectului se înființează funcția de secretar general al instituției prefectului. Secretarul general al instituției prefectului este înalt funcționar public și se subordonează nemijlocit prefectului.

(12) Secretarul general al instituției prefectului este absolvent de studii superioare juridice, administrative sau științe politice.

(13) Secretarul general al instituției prefectului asigură stabilitatea funcționării instituției prefectului, continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între compartimentele instituției. Secretarul general al instituției prefectului sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 255 și coordonează structura/structurile de specialitate prin care se realizează aceste atribuții.

(14) Atribuțiile secretarului general al instituției prefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea ministerului care coordonează instituția prefectului, cu avizul ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 267, alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut:

„(1) În fiecare județ, respectiv în municipiul București funcționează un colegiu prefectural compus din prefect, subprefect, secretarul general al instituției prefectului și conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, care sunt organizate sau au sediul în județul respectiv sau în municipiul București, după caz”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 275, după alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul conținut:

„(1^1) Ordinele prefectului sunt contrasemnate de către secretarul general al instituției prefectului. În cazul în care funcția publică de secretar general al instituției prefectului nu este ocupată prin niciuna dintre modalitățile prevăzute de lege, contrasemnarea ordinelor prefectului se realizează de către conducătorul compartimentului juridic din instituția prefectului”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la 389, lit. b)-c) se abrogă.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 389, după lit. c) se introduce o nouă literă, lit. c^1) cu următorul conținut:

„Categoria înalților funcționari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre următoarele funcții publice:

(…)

c^1) secretar general al instituției prefectului;”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 397 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 397 – Competența de emitere a actelor administrative privind raporturile de serviciu ale înalților funcționari publici

Numirea, modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de serviciu ale înalților funcționari publici, precum și sancționarea disciplinară a înalților funcționari publici se fac, în condițiile legii, de către prim-ministru, prin decizie, cu excepția funcțiilor publice pentru care competența de numire este reglementată expres prin acte normative speciale”.