Codul administrativ a fost publicat în Monitorul Oficial

În M. Of. nr. 555 din 5 iulie 2019 a fost publicată O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

În continuare, vom prezenta structura acestui Cod, la final axându-ne pe câteva dispoziții importante:

PARTEA I („Dispoziții generale”)

TITLUL I („Dispoziții generale”)

TITLUL II („Definiții generale aplicabile administrației publice”)

TITLUL III („Principiile generale aplicabile administrației publice”)

PARTEA a II-a („Administrația publică centrală”)

TITLUL I („Guvernul”)

Capitolul I („Rolul și funcțiile Guvernului”)

Capitolul II („Organizarea Guvernului”)

Secțiunea 1 („Dispoziții generale”)

Secțiunea a 2-a („Aparatul de lucru al Guvernului”)

Capitolul III („Funcționarea Guvernului”)

Secțiunea 1 („Principalele atribuții ale Guvernului”)

Secțiunea a 2-a („Rolul și atribuțiile prim-ministrului”)

Secțiunea a 3-a („Ședințele Guvernului”)

Secțiunea a 4-a („Actele Guvernului”)

Capitolul IV („Exercitarea mandatului de membru al Guvernului”)

Capitolul V („Răspunderea Guvernului”)

TITLUL II („Administrația publică centrală de specialitate”)

Capitolul I („Dispoziții generale”)

Capitolul II („Conducerea ministerelor”)

Capitolul III („Organizarea și funcționarea ministerelor”)

Capitolul IV („Alte organe de specialitate ale administrației publice centrale”)

TITLUL III („Autoritățile administrative autonome”)

PARTEA a III-a („Administrația publică locală”)

TITLUL I („Dispoziții generale”)

TITLUL II („Descentralizarea”)

Capitolul I („Dispoziții generale”)

Capitolul II („Cadrul instituțional al procesului de descentralizare”)

TITLUL III („Regimul general al autonomiei locale”)

TITLUL IV („Unitățile administrativ-teritoriale în România”)

TITLUL V („Autoritățile administrației publice locale”)

Capitolul I („Dispoziții generale”)

Capitolul II („Competențele autorităților administrației publice locale”)

Capitolul III („Consiliul local”)

Secțiunea 1 („Constituirea consiliului local”)

Secțiunea a 2-a („Organizarea consiliului local”)

Secțiunea a 3-a („Mandatul, rolul și atribuțiile consiliului local”)

Secțiunea a 4-a („Funcționarea consiliului local”)

Secțiunea a 5-a („Dizolvarea consiliului local”)

Capitolul IV („Primarul”)

Secțiunea 1 („Dispoziții generale”)

Secțiunea a 2-a („Rolul și atribuțiile primarului”)

Secțiunea a 3-a („Suspendarea și încetarea mandatului primarului”)

Capitolul V („Administrația publică a municipiului București”)

Capitolul VI („Consiliul județean”)

Secțiunea 1 („Constituirea consiliului județean”)

Secțiunea a 2-a („Funcționarea consiliului județean”)

Secțiunea a 3-a („Dizolvarea consiliului județean”)

Capitolul VII („Președintele și vicepreședinții consiliului județean”)

Secțiunea 1 („Dispoziții generale”)

Secțiunea a 2-a („Rolul și atribuțiile președintelui consiliului județean”)

Secțiunea a 3-a („Alte dispoziții aplicabile președintelui și vicepreședintelui consiliului județean”)

Capitolul VIII („Actele autorităților administrației publice locale”)

TITLUL VI („Mandatul de ales local”)

Capitolul I („Dispoziții generale”)

Capitolul II („Suspendarea și încetarea mandatului de ales local”)

Capitolul III („Drepturile și obligațiile aleșilor locali”)

Secțiunea 1 („Drepturile aleșilor locali”)

Capitolul IV („Incompatibilitățile aleșilor locali și conflictul de interese”)

Capitolul V („Răspunderea aleșilor locali”)

TITLUL VII („Alte dispoziții aplicabile administrației publice locale”)

Capitolul I („Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale”)

Capitolul II („Administratorul public”)

Capitolul III („Inițiativa cetățenească și adunările cetățenești”)

 PARTEA a IV-a („Prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate”)

TITLUL I („Prefectul și subprefectul”)

Capitolul I („Dispoziții generale”)

Capitolul II („Atribuțiile prefectului și subprefectului”)

Capitolul III („Raporturile cu alte autorități și instituții publice”)

Capitolul IV („Structuri funcționale”)

Capitolul V („Drepturi și îndatoriri ale prefecților”)

Secțiunea 1 („Drepturile prefecților”)

Secțiunea a 2-a („Îndatoriri și interdicții ale prefecților”)

Capitolul VI („Actele și răspunderea prefectului”)

TITLUL II („Serviciile publice deconcentrate”)

Capitolul I („Dispoziții generale”)

Capitolul II („Conducerea serviciilor publice deconcentrate”)

PARTEA a V-a („Reguli specifice privind proprietatea publică și privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale”)

TITLUL I („Exercitarea dreptului de proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale”)

Capitolul I („Dispoziții generale”)

Capitolul II („Trecerea bunurilor în domeniul public”)

Capitolul III („Modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate publică al statului sau al unităților administrativ-teritoriale”)

Secțiunea 1 („Dispoziții generale”)

Secțiunea a 2-a („Darea în administrare a bunurilor proprietate publică”)

Secțiunea a 3-a („Concesionarea bunurilor proprietate publică”)

Secțiunea a 4-a („Închirierea bunurilor proprietate publică”)

Secțiunea a 5-a („Darea în folosință gratuită a bunurilor proprietate publică”)

TITLUL II („Exercitarea dreptului de proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale”)

Capitolul I („Dispoziții generale”)

Capitolul II („Trecerea bunurilor în domeniul privat”)

Capitolul III („Unele reguli privind exercitarea dreptului de proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale”)

După cum am precizat anterior, ne vom referi în cele ce urmează la câteva dispoziții relevante din acest Cod administrativ, mai precis:

Potrivit art. 1, obiectul de reglementare este cadrul general pentru organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor administrației publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum și unele reguli specifice privind proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale.

Art. 4 menționează faptul că respectivul cod se aplică în activitatea autorităților și instituțiilor administrației publice, în raporturile dintre autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și în raporturile acestora cu alte subiecte de drept public sau privat”.

Ne vom opri și asupra art. 94 care ne aduce în prim-plan situația în care, în unitățile sau subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetățenii care aparțin unei minorități naționale cu o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate trebuie să asigure folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii minorității naționale respective;

Cu referire la articolul menționat anterior, aducem în completare și dispoziția care conferă autorităților administrației publice locale prevăzute la alin. (1) din art. 94, posibilitatea ca, prin hotărâre, să decidă asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea de peste 20%;

O altă modificare aprobată de noul act normativ vizează înlocuirea sintagmei în forma „bilingv” cu sintagma „în limba română și în limba minorităților”, în situația în care în comunitate trăiesc mai multe minorități.