RIL: Art. 215 („Conţinutul controlului judiciar”) alin. (8) Cod procedură penală

9 mart. 2015
Vizualizari: 5273

Despre

  • M. Of. nr. 157 din 5 martie 2015
  • Decizia nr. 4/2015 ÎCCJ (Completul RIL)
  • Recurs în interesul legii
  • Art. 215 alin. (8) Cod procedură penală

În M. Of. nr. 157 din 5 martie 2015, s-a publicat Decizia nr. 4/2015 ÎCCJ (Completul competent să judece recursul în interesul legii) referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 215 alin. (8) Cod procedură penală, în sensul de a lămuri dacă, în cursul urmăririi penale, competența de a dispune asupra unor noi obligații pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial revine judecătorului de drepturi și libertăți care a luat măsura sau, dimpotrivă, procurorului.

Examenul jurisprudențial

Procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ a învederat că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național referitor la aplicarea unitară a dispozițiilor art. 215 alin. (8) Cod procedură penală, privind competența de a dispune asupra unor noi obligații pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial, în cursul urmăririi penale, s-au evidențiat două orientări, conturând astfel caracterul neunitar al practicii judiciare sub acest aspect.

Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești

1. Într-un prim punct de vedere, unele instanțe au stabilit, în aplicarea dispozițiilor art. 215 alin. (8) Cod procedură penală, că în ipoteza în care, în cursul urmăririi penale, măsura preventivă a controlului judiciar a fost luată de judecătorul de drepturi și libertăți, competența de a dispune asupra unor noi obligații pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial aparține tot judecătorului de drepturi și libertăți, iar nu procurorului.

2. Într-un al doilea punct de vedere, alte instanțe au stabilit, în aplicarea dispozițiilor art. 215 alin. (8) Cod procedură penală, că în ipoteza în care, în cursul urmăririi penale, măsura preventivă a controlului judiciar a fost luată de judecătorul de drepturi și libertăți, competența de a dispune asupra unor noi obligații pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial aparține exclusiv procurorului, chiar dacă măsura preventivă a controlului judiciar a fost luată inițial de judecătorul de drepturi și libertăți.

 Opinia procurorului general

Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ este în sensul orientării jurisprudențiale potrivit căreia în aplicarea dispozițiilor art. 215 alin. (8) Cod procedură penală, în cursul urmăririi penale, competența de a dispune impunerea unor noi obligații pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial revine procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

Raportul asupra recursului în interesul legii

Judecătorul-raportor, prin raportul întocmit în cauză privind sesizarea referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 215 alin. (8) Cod procedură penală, a apreciat că este admisibilă, concluzionând că indiferent de organul judiciar care a dispus măsura preventivă a controlului judiciar (procuror sau judecător de drepturi și libertăți), în cursul urmăririi penale, competența de a dispune asupra unor noi obligații pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial revine procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

În esență, judecătorul-raportor a arătat că interpretarea dispozițiilor art. 215 alin. (8) Cod de procedură penală trebuie realizată prin raportare la prevederile art. 2151 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală, introduse prin O.U.G. nr. 82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, dar și a normelor tranzitorii prevăzute de actul normativ ultim menționat, care reglementează în mod expres competența procurorului de a dispune prelungirea măsurii controlului judiciar, în faza de urmărire penală, chiar dacă măsura preventivă a fost luată de către judecătorul de drepturi și libertăți.

Din moment ce dispozițiile art. 215 alin. (8) Cod procedură penală nu prevăd expres competența judecătorului de drepturi și libertăți de a modifica controlul judiciar în faza de urmărire penală și având în vedere prevederile art. 2151 alin. (2) și (3) Cod procedură penală, dar și a normelor tranzitorii prevăzute de O.U.G. nr. 82/2014, se ajunge la concluzia că voința legiuitorului nu a fost aceea de a institui o competență alternativă a procurorului și a judecătorului de drepturi și libertăți, în funcție de organul judiciar care a luat măsura inițial, ci competența exclusivă a procurorului pentru faza de urmărire penală.

Obiectul recursului în interesul legii

Art. 215 din Codul de procedură penală reglementează conținutul controlului judiciar:

Art. 215 alin. (8) prevede: „În cursul urmăririi penale, procurorul care a luat măsura poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin ordonanță, impunerea unor noi obligații pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta, după audierea inculpatului”.

Decizia ÎCCJ (Complet RIL) nr. 4/2015

ÎCCJ, prin Decizia nr. 4/2015, admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ și, în consecință:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 215 alin. (8) Cod procedură penală stabilește că în cursul urmăririi penale, competența de a dispune impunerea unor noi obligații pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial revine procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

RIL: Art. 215 („Conținutul controlului judiciar”) alin. (8) Cod procedură penală was last modified: martie 6th, 2015 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.