Excepție de neconstituționalitate admisă: art. 77^1 alin. (6) teza finală („Definirea venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personalˮ) Cod fiscal

Considerații introductive

În M. Of. nr. 47 din 20 ianuarie 2015, s-a publicat D.C.C. nr. 662/2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77¹ alin. (6) teza finală („Definirea venitului din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personalˮ) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (publicată în M Of. nr. 927 din 23 decembrie 2003).

Remarcăm faptul că prin Decizia nr. 342/2012 (publicată în M. Of. nr. 411 din 20 iunie 2012), Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Curtea s-a limitat să stabilească constituționalitatea de principiu a textului legal criticat, indicând expres faptul că instanțele judecătorești sunt cele care au competența de a interpreta textul criticat în contextul procedurii executării silite.

În respectiva cauză, Curtea va analiza, spre deosebire de Decizia nr. 342/2012, dacă textul criticat în ipoteza particulară a impozitului datorat la transferul proprietății imobiliare din patrimoniul personal în procedura executării silite este capabil să dea substanță dreptului de proprietate privată prevăzut de art. 44 din Constituție, astfel încât analiza sa se va îndepărta de la ipoteza de principiu avută în vedere în decizia menționată

Potrivit art. 77¹ alin. (6) din Codul fiscal: „Impozitul prevăzut la alin. (1) și (3) se va calcula și se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat și încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) și (3), se realizează prin hotărâre judecătorească sau prin altă procedură, impozitul prevăzut la alin. (1) și (3) se calculează și se încasează de către organul fiscal competent. Instanțele judecătorești care pronunță hotărâri judecătorești definitive și irevocabile comunică organului fiscal competent hotărârea și documentația aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii. Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligația de a declara venitul obținut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moștenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătorești și a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) și (3) și, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozituluiˮ.

Potrivit prevederilor art. 77¹ alin. (1): „La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

a) pentru construcțiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum și pentru terenurile de orice fel fără construcții, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:

– 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

– peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv;

b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:

– 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

– peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusivˮ.

La alin. (3) al aceluiași articol se prevede: „Pentru transmisiunea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesoraleˮ.