Clarificări

Deschidem Revista cu o informație care vine de la Londra. Poliția britanică a dat publicității numele teroristului implicat în recentul atentat.

Potrivit Cotidianul, care citează publicația britanică Daily Mail, „teroristul s-a născut cu numele Adrian Russell Ajao. Atacatorul, identificat joi de Poliție ca fiind Khalid Masood, își schimbase adevăratul nume. Acesta s-a convertit la un moment dat la islam. Bărbatul care a omorât patru oameni avea 52 de ani și era tată a trei copii. Bărbatul s-a născut în ziua de Crăciun, în 1964, și a fost crescut numai de mama sa”. Cotidianul mai scrie că atacatorul nu era pe lista de suspecți ai Poliției, atacatorul nu era vizat de nicio anchetă în curs a autorităților și nu existau informații anterioare în legătură cu intenția sa de a lansa un atac terorist. „Era cunoscut, însă, poliției și a avut o serie de condamnări anterioare pentru agresiuni, inclusiv rănire gravă, posesie de arme albe și disturbare a ordinii publice”, a precizat Poliția, potrivit Cotidianul.

Atentatul de la Londra, care nu avea cum să fie anticipat de Poliție, ne arată cât de mare poate fi pericolul producerii unui act terorist în capitala britanică. Și, în timp ce Marea Britanie se îndreaptă cu pași rapizi spre ieșirea din Uniunea Europeană, fapt ce va crea cu siguranță noi tensiuni printre emigranții care provin din spațiul european sau din Asia și care nu au rezidența în Marea Britanie, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a atenționat pe președintele american, Donald Trump, să nu încurajeze și alte țări să urmeze exemplul Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană, spunând că o destrămare a blocului comunitar ar putea duce, atenție, „chiar la un război în Balcanii de Vest”.

Agerpres, citând Financial Times, scrie că: „fostul premier luxemburghez, în vârstă de 62 de ani și un veteran al politicii europene, a transmis acest avertisment în timpul unei întrevederi din luna februarie la Bruxelles cu vicepreședintele american Mike Pence.

„I-am spus vicepreședintelui: Nu spuneți asta, nu îi îndemnați și pe alții să plece, pentru că dacă Uniunea Europeană se prăbușește, va izbucni un nou război în Balcanii de Vest. (…) În 1991, la sfârșitul Războiului Rece, dezmembrarea fostei Iugoslavii a dus la războaie etnice între sârbi, croați și bosniacii musulmani, care nu s-au încheiat decât după o intervenție militară a NATO”, a declarat Juncker, scrie Agerpres.

Juncker a mai spus, potrivit Agerpres, că: „este important să le fie oferită țărilor din regiune perspectiva aderării la UE”, pentru a evita un nou confict în Balcani.

Actualitatea internă este deschisă de promulgarea de către președintele Klaus Iohannis a noii legi privind profesia de avocat. Conform noilor prevederi, procurorii nu mai pot ridica înscrisuri care conțin comunicări dintre avocați și clienții acestora.

„O altă prevedere a legii statuează că: raportul dintre avocat și persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârșește ori pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute în art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală”, scrie Mediafax.

Potrivit noii legi, „avocații sunt exceptați de la denunțarea infracțiunilor despre care iau la cunoștință în exercitarea profesiei, cu excepția celor de omor, ucidere din culpă sau altă infracțiune care a avut ca urmare moartea unei persoane, genocid, infracțiuni contra umanității sau infracțiuni de război contra persoanelor și cele prevăzute de art. 32-38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului”, mai notează Mediafax.

Promulgarea Legii Avocaților vine într-un moment important pentru această profesie, în plin Congres al avocaților, eveniment despre care relatează pe larg, în aceste zile, Universul Juridic.

„Comisarul european pentru justiție, Vera Jourova, a solicitat, la întâlnirea avută cu ministrul român al justiției, Tudorel Toader, sprijinul României pentru avansarea negocierilor referitoare la proiectul de Regulament privind Parchetul European și proiectul de directivă privind contractele de furnizare de conținut digital”, notează Agerpres.

„Tudorel Toader a precizat, în cadrul discuțiilor, că două dintre principalele obiective ale mandatului său sunt ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, în perspectiva președinției Consiliului Uniunii Europene care va fi exercitată de România în anul 2019, și îmbunătățirea condițiilor din penitenciar”, mai scrie Agerpres.

De altfel, potrivit aceleași agenții de presă, Agerpres: „Premierul Sorin Grindeanu a declarat vineri, în conferința de presă de la Tulcea, că așteaptă din partea ministrului justiției, Tudorel Toader, pachetul de măsuri necesare României pentru a preîntâmpina sancțiuni de 80 de milioane de euro pe an din partea CEDO cu privire la problemele din sistemul penitenciar”.

„Am încredere foarte mare în dl. ministru Toader și aștept tot ce înseamnă pachet de proiecte de legi pe care trebuie să-l promovăm în perioada următoare. (…) Ministerul Justiției este în pregătirea acestui pachet care mai cuprinde și acele măsuri alternative de detenție”, a declarat premierul Grindeanu, scrie Agerpres.

Într-o Europă plină de convulsii sociale, cu numeroase conflicte mocnite, care pot degenera, România râmâne fermă traiectului său European, caută să găsească soluții legislative pentru a evita sancțiunile europene, dorind întărirea drepturilor și libertăților propriilor cetățeni.

Seară frumoasă!