CJUE: instanţa este obligată să remedieze neclaritățile şi lacunele din rechizitoriu chiar dacă s-a depăşit Camera Preliminară

29 oct. 2021
Articol UJ Premium
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 484
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

La 21 octombrie 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în Cauza C‑282/20 ZX, stabilind că dreptul la informare al inculpatului se opune unei legislații naționale care nu prevede o cale procedurală ce permite să se remedieze, după ședința preliminară, într‑o cauză penală neclaritățile și lacunele din conținutul rechizitoriului care aduc atingere dreptului persoanei acuzate de a i se comunica informații detaliate cu privire la acuzare.

Ce ne spune Curtea în Cauza ZX?

Curtea arată că art. 6 alin. 3 din Directiva 2012/13 privind dreptul la informare al persoanelor acuzate în cauzele penale presupune ca rechizitoriile să poată fi remediate în orice etapă a procesului în măsura în care neclaritățile acestuia împiedică persoana acuzată să cunoască în mod suficient de detaliat acuzațiile care i se aduc.

Campanie Craciun UJmag 2020

În mod similar cu legislația României, legea penală a Bulgariei a suferit o reformă în cursul anului 2017, urmare a căreia a fost eliminată posibilitatea de a suspenda procedura în fața instanței de judecată pentru trimiterea rechizitoriului [art. 248 alin. (3) C. pr. pen.]. Astfel, verificarea actului de sesizare al instanței, potrivit legii bulgare, poate avea loc exclusiv în cadrul unei ședințe preliminare. Cu privire la acest aspect, Curtea a arătat o astfel de legislație încalcă dreptul la apărare (art. 47 din Carta drepturilor omului), precum și dreptul la informare al acesteia.

În viziunea Curții, pentru ca drepturile inculpatului să fie respectate, se impune fie ca instanța, în cadrul fazei judiciare, să fie în măsură să remedieze ea însăși neregularitățile de care este afectat rechizitoriul, fie procurorul, căruia îi va fi trimisă cauza, să remedieze viciile actului de sesizare.

Totodată, Curtea a reamintit că instanțele naționale au obligația de a interpreta dreptul național, în conformitate cu dreptul Uniunii, în baza principiului supremației dreptului european, iar în măsura în care instanța națională se află în imposibilitatea interpretării normei naționale conform cu dreptul Uniunii, aceasta este datoare să lase neaplicată, din oficiu, reglementarea contrară conținută de legea națională.

În concret, raportat la situația supusă atenției sale, Curtea a statuat că: „pentru a respecta dreptul la apărare al persoanei acuzate, cu ocazia aplicării acestui articol 287, mai întâi instanța ar oferi procurorului posibilitatea de a face modificările relevante în conținutul rechizitoriului, astfel încât să elimine neclaritățile și lacunele, apoi acesta ar informa apărarea în acest sens și, în sfârșit, i‑ar permite acesteia din urmă să se pregătească în raport cu aceste modificări, inclusiv, dacă este cazul, prin depunerea unor noi cereri de probe.”

Având în vedere că în cazul concret al Bulgariei, instanța națională are posibilitatea realizării unei interpretări conforme dreptului unional, aceasta nu are obligația de a lăsa neaplicată dispoziția dreptului național.

 

Consecințele acestei decizii asupra dreptului național român

Decizia mai sus amintită este extrem de importantă, deoarece, în mod similar legislației Bulgariei, Codul de procedură penală al României prevede posibilitatea verificării regularității rechizitoriului exclusiv în Cameră Preliminară.

Pe cale de consecință, instanțele naționale române ar trebui să procedeze la interpretarea Codului de procedură penală în conformitate cu dispozitivul și considerentele iterate de Curte în cauza amintită. Cu alte cuvinte, ori de câte ori după încheierea fazei de Cameră Preliminară s-ar ivi situații în care acuzațiile aduse prin rechizitoriu sunt neclare sau impietează asupra dreptului la informare al acuzatului, instanța națională ar trebui să poată proceda ea însăși la remedierea rechizitoriului sau să restituie rechizitoriului procurorului pentru ca acesta să procedeze în consecință.

Având în vedere principiul separației funcțiilor judiciare, precum și dispozițiile art. 327 C. pr. pen., consider că legea română ar permite exclusiv restituirea cauzei la procuror, fără ca instanța de judecată să poată „ajusta” acuzația, deoarece aceasta ar reprezenta o depășire a limitelor competenței conferite de lege.

Pe de altă parte, în măsura în care nu ar fi posibilă interpretarea conformă a dispozițiilor Codului de procedură penală cu decizia amintită, instanțele române vor avea obligația de a face aplicarea prioritară a dreptului unional. În cauza de față, aplicarea cu prioritate a dreptului unional ar fi în sensul restituirii rechizitoriului la procuror, în cazul existenței unor neclarități ale acuzației care afectează dreptul la informare al inculpatului ori dreptul acestuia la apărare, oricând după finalizarea Camerei Preliminare.

 

Restituirea rechizitoriilor la procuror pentru înlăturarea pasajelor din probatoriul exclus de la dosarul cauzei

În fine, această decizie a instanței europene vine ca o soluție mult așteptată în dreptul procesual penal român, în special ca o soluție la situațiile în care în cursul judecății instanțele dispuneau excluderea probelor de la dosarul cauzei, însă acestea erau detaliate pe larg în cuprinsul rechizitoriului. Deși în baza Deciziei Curții Constituționale nr. 22/2018 excluderea probelor de la dosarele cauzei presupunea și eliminarea fizică a oricărei urme a probei din conținutul dosarului, instanțele române se împotmoleau în impedimente procedurale atunci când se aducea în discuție eliminarea fizică a pasajelor din rechizitoriu referitoare la probele excluse.

Monitor Dosare

Astfel, în raport de decizia recentă a instanței europene, pentru identitate de afectare a dreptului la apărare al persoanelor acuzate, din punctul meu de vedere, instanțele naționale vor avea obligația restituirii rechizitoriilor la procuror pentru înlăturarea pasajelor din probatoriul exclus de la dosarul cauzei, chiar și ulterior depășirii fazei de Cameră Preliminară.


* Articol preluat de pe site-ul www.chirita-law.com.

 

CJUE: instanța este obligată să remedieze neclaritățile și lacunele din rechizitoriu chiar dacă s-a depășit Camera Preliminară was last modified: octombrie 28th, 2021 by Oana Lup

Vă recomandăm: