236 views
România ar putea rata intrarea în Spaţiul Schengen, din cauza Austriei. Cu numai câteva zile înaintea votului din Consiliul JAI al Uniunii Europene privind extinderea Spațiului Schengen, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a declarat că poziția Austriei, la acest moment, rămâne aceea de a nu agrea intrarea României și a Bulgariei în Schengen, invocând valul migraționist.
„Hotărârea este aceea că noi credem că are sens să admitem Croația și să nu admitem Bulgaria și România acum. Este important, în ceea ce privește sistemul de azil, ca trei aspecte fundamentale să funcționeze: protecția frontierelor externe, returnarea și distribuirea. Adevărul este că multe lucruri nu funcționează în aceste domenii. De aceea trebuie să continuăm să muncim și să luptăm. Chiar și cu consecințe dure”, a afirmat Gerhard Karner, într-un interviu publicat sâmbătă, 3 decembrie, de ziarul austriac Kurier, scrie Libertatea.
„Noile afirmații ale ministrului austriac au venit în contextul în care guvernul olandez condus de premierul Mark Rutte a dat «o evaluare şi o poziție pozitive» pentru susținerea intrării României în Schengen, potrivit ministrului de externe Bogdan Aurescu, iar Parlamentul Suediei a votat și el pentru aderarea României. Practic, în acest moment, singura țară care se opune oficial este Austria. Pe 23 noiembrie, Președintele Klaus Iohannis a declarat că temerile Austriei, conform cărora România generează sau permite migrația necontrolată, sunt neîntemeiate”, mai scrie Libertatea.
Românii din diasporă par să fie unul dintre cei mai importanţi investitori, înaintea multor state europene. Libertatea a solicitat date de la Banca Națională a României (BNR) privind banii trimiși de către diaspora românească în România din 2007 până în prezent. Iată concluziile analizei jurnaliştilor de la Libertatea.
„În 2021, din Germania s-au trimis cei mai mulți bani, 1,27 miliarde de euro, conform datelor BNR pentru Libertatea. Pe locul 2 a fost Marea Britanie, cu remiteri personale în valoare de 1,18 miliarde de euro. Urmează Italia, cu 857 milioane de euro, și Spania, cu 412 milioane de euro”, relatează Libertatea.
Propunerea Președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a oferi Rusiei garanții de securitate pentru a obține încetarea războiului din Ucraina, a stârnit critici în mai multe țări europene.
„Unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm, aşa cum a spus mereu preşedintele Putin, este teama că NATO va ajunge chiar la porţile Rusiei şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia”, a susținut Președintele Macron, scrie România liberă.
„Acest subiect va face parte din discuțiile asupra păcii, aşadar trebuie să pregătim ceea ce suntem gata să facem, respectiv cum ne vom proteja aliaţii şi statele membre şi cum vom da garanţii Rusiei în ziua în care va reveni la masa negocierilor”, a mai declarat Președintele Franței, arată România liberă.
Mai mulți oficiali ucraineni au respins propunerea de negocieri cu Rusia lansată de Președintele Franței.
„Cineva doreşte să ofere garanţii de securitate unui stat terorist şi ucigaş?”, s-a întrebat, într-un mesaj postat pe Twitter, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, scrie România liberă.
În paralel, oficiali din Letonia și Lituania, țări NATO, au criticat propunerea lansată de Franța.
„Ideea că Occidentul poate opri invazia rusă în Ucraina oferind garanţii de securitate Rusiei ne face să cădem în capcana propagandei lui Putin, aceea că Occidentul şi Ucraina sunt responsabile pentru acest război şi că Rusia este o victimă nevinovată”, a avertizat vicepremierul Letoniei, Artis Pabriks, mai arată România liberă.
„Beijingul ar fi înfiinţat în străinătate peste 100 de aşa-numite secţii de poliţie, pentru a monitoriza, hărţui şi, în unele cazuri, repatria cetăţenii chinezi care trăiesc în exil, folosindu-se pentru aceasta de acorduri bilaterale de securitate încheiate cu ţări din Europa şi Africa, susţine un raport al unui ONG cu sediul în Madrid, care nominalizează şi România”, arată CNN, citat de News.ro.
„Organizaţia Safeguard Defenders, cu sediul la Madrid şi care militează pentru drepturile omului, afirmă că a găsit dovezi că Beijingul operează 48 de posturi de poliţie suplimentare în străinătate de când grupul a dezvăluit pentru prima dată existenţa a 54 de astfel de secţii, în septembrie. Într-un nou raport, ONG-ul se concentrează pe amploarea reţelei chineze şi examinează rolul pe care iniţiativele în materie de cooperare poliţienească între China şi mai multe state europene, inclusiv România, Italia, Croaţia şi Serbia, l-au jucat în extinderea reţelei de monitorizare a chinezilor din diaspora”, mai notează News.ro.
Ţuca Zbârcea&Asociaţii a primit premiul – Firma de Avocatură a Anului din Europa de Sud-Est, în cadrul The Lawyer European Awards, organizată de prestigioasa publicaţie britanică, The Lawyer.
„În prezenţa a 250 de avocaţi şi consilieri juridici din Europa, The Lawyer a anunţat laureaţii ediţiei 2022 a premiilor The Lawyer European Awards. (…) Lista nominalizărilor pentru premiul Firma de Avocatură a Anului din Sud-Estul Europei a inclus 7 jucători regionali, deopotrivă firme independente şi internaţionale. Potrivit anunţului The Lawyer, câştigătorul categoriei, la finele procedurii de jurizare, a fost Ţuca Zbârcea&Asociaţii, membrii juriului fiind impresionaţi de calitatea mandatelor şi lista de clienţi, precum şi de implicarea avocaţilor firmei într-o suită de acţiuni de voluntariat şi proiecte de responsabilitate socială. Premiul a fost înmânat reprezentanţilor firmei – Florentin Ţuca (Managing Partner) şi Robert Roşu (Partner), prezenţi la gala de la Londra”, relatează News.ro.
Seară liniştită!
