Cine se va opune intrării României în Schengen?

România ar putea rata intrarea în Spațiul Schengen, din cauza Austriei. Cu numai câteva zile înaintea votului din Consiliul JAI al Uniunii Europene privind extinderea Spațiului Schengen, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a declarat că poziția Austriei, la acest moment, rămâne aceea de a nu agrea intrarea României și a Bulgariei în Schengen, invocând valul migraționist.

„Hotărârea este aceea că noi credem că are sens să admitem Croația și să nu admitem Bulgaria și România acum. Este important, în ceea ce privește sistemul de azil, ca trei aspecte fundamentale să funcționeze: protecția frontierelor externe, returnarea și distribuirea. Adevărul este că multe lucruri nu funcționează în aceste domenii. De aceea trebuie să continuăm să muncim și să luptăm. Chiar și cu consecințe dure”, a afirmat Gerhard Karner, într-un interviu publicat sâmbătă, 3 decembrie, de ziarul austriac Kurier, scrie Libertatea.

„Noile afirmații ale ministrului austriac au venit în contextul în care guvernul olandez condus de premierul Mark Rutte a dat «o evaluare și o poziție pozitive» pentru susținerea intrării României în Schengen, potrivit ministrului de externe Bogdan Aurescu, iar Parlamentul Suediei a votat și el pentru aderarea României. Practic, în acest moment, singura țară care se opune oficial este Austria. Pe 23 noiembrie, Președintele Klaus Iohannis a declarat că temerile Austriei, conform cărora România generează sau permite migrația necontrolată, sunt neîntemeiate”, mai scrie Libertatea.

Românii din diasporă par să fie unul dintre cei mai importanți investitori, înaintea multor state europene. Libertatea a solicitat date de la Banca Națională a României (BNR) privind banii trimiși de către diaspora românească în România din 2007 până în prezent. Iată concluziile analizei jurnaliștilor de la Libertatea.

„În 2021, din Germania s-au trimis cei mai mulți bani, 1,27 miliarde de euro, conform datelor BNR pentru Libertatea. Pe locul 2 a fost Marea Britanie, cu remiteri personale în valoare de 1,18 miliarde de euro. Urmează Italia, cu 857 milioane de euro, și Spania, cu 412 milioane de euro”, relatează Libertatea.

Propunerea Președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a oferi Rusiei garanții de securitate pentru a obține încetarea războiului din Ucraina, a stârnit critici în mai multe țări europene.

„Unul din punctele esențiale pe care trebuie să le soluționăm, așa cum a spus mereu președintele Putin, este teama că NATO va ajunge chiar la porțile Rusiei și desfășurarea de arme care ar putea amenința Rusia”, a susținut Președintele Macron, scrie România liberă.

 „Acest subiect va face parte din discuțiile asupra păcii, așadar trebuie să pregătim ceea ce suntem gata să facem, respectiv cum ne vom proteja aliații și statele membre și cum vom da garanții Rusiei în ziua în care va reveni la masa negocierilor”, a mai declarat Președintele Franței, arată România liberă.

Mai mulți oficiali ucraineni au respins propunerea de negocieri cu Rusia lansată de Președintele Franței.

„Cineva dorește să ofere garanții de securitate unui stat terorist și ucigaș?”, s-a întrebat, într-un mesaj postat pe Twitter, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, scrie România liberă.

În paralel, oficiali din Letonia și Lituania, țări NATO, au criticat propunerea lansată de Franța.

„Ideea că Occidentul poate opri invazia rusă în Ucraina oferind garanții de securitate Rusiei ne face să cădem în capcana propagandei lui Putin, aceea că Occidentul și Ucraina sunt responsabile pentru acest război și că Rusia este o victimă nevinovată”, a avertizat vicepremierul Letoniei, Artis Pabriks, mai arată România liberă.

„Beijingul ar fi înființat în străinătate peste 100 de așa-numite secții de poliție, pentru a monitoriza, hărțui și, în unele cazuri, repatria cetățenii chinezi care trăiesc în exil, folosindu-se pentru aceasta de acorduri bilaterale de securitate încheiate cu țări din Europa și Africa, susține un raport al unui ONG cu sediul în Madrid, care nominalizează și România”, arată CNN, citat de News.ro.

„Organizația Safeguard Defenders, cu sediul la Madrid și care militează pentru drepturile omului, afirmă că a găsit dovezi că Beijingul operează 48 de posturi de poliție suplimentare în străinătate de când grupul a dezvăluit pentru prima dată existența a 54 de astfel de secții, în septembrie. Într-un nou raport, ONG-ul se concentrează pe amploarea rețelei chineze și examinează rolul pe care inițiativele în materie de cooperare polițienească între China și mai multe state europene, inclusiv România, Italia, Croația și Serbia, l-au jucat în extinderea rețelei de monitorizare a chinezilor din diaspora”, mai notează News.ro.

Țuca Zbârcea&Asociații a primit premiul – Firma de Avocatură a Anului din Europa de Sud-Est, în cadrul The Lawyer European Awards, organizată de prestigioasa publicație britanică, The Lawyer.

„În prezența a 250 de avocați și consilieri juridici din Europa, The Lawyer a anunțat laureații ediției 2022 a premiilor The Lawyer European Awards. (…) Lista nominalizărilor pentru premiul Firma de Avocatură a Anului din Sud-Estul Europei a inclus 7 jucători regionali, deopotrivă firme independente și internaționale. Potrivit anunțului The Lawyer, câștigătorul categoriei, la finele procedurii de jurizare, a fost Țuca Zbârcea&Asociații, membrii juriului fiind impresionați de calitatea mandatelor și lista de clienți, precum și de implicarea avocaților firmei într-o suită de acțiuni de voluntariat și proiecte de responsabilitate socială. Premiul a fost înmânat reprezentanților firmei – Florentin Țuca (Managing Partner) și Robert Roșu (Partner), prezenți la gala de la Londra”, relatează News.ro.

Seară liniștită!