Cheltuielile de executare şi cheltuielile de judecată în cadrul procedurii eliberării şi distribuirii sumelor realizate prin urmărirea silită

3 feb. 2020
Articol UJ Premium
Vizualizari: 16422
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Următoarea etapă o reprezintă întocmirea proiectului de distribuire de către executorul judecătoresc în termen de 5 zile de la expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanță potrivit ordinii de preferință reglementate de art. 865‑868 C. pr. civ. În cazul creanțelor care au aceeași ordine de preferință, dacă legea nu prevede altfel, suma realizată se repartizează între creditori proporțional cu creanța fiecăruia. Dacă printre creditorii urmăritori și intervenienți se află și creditori care au intervenit tardiv, după expirarea termenului prevăzut la art. 691 C. pr. civ., creanțele acestora vor fi alocate asupra părții din suma rămasă după îndestularea drepturilor creditorilor urmăritori și a celor care au intervenit în timp util.

 Urmează comunicarea proiectului de distribuire debitorului și creditorilor care și‑au depus titlurile de creanță, potrivit dispozițiilor privitoare la comunicarea și înmânarea citațiilor. Debitorul și creditorii care și‑au depus titlurile de creanță vor fi citați cu men­țiunea expresă că, sub sancțiunea decăderii, în termen de 5 zile de la data comunicării, pot formula, în scris, obiecțiuni la proiectul de distribuire. În lipsa obiecțiunilor în termenul de 5 zile de la comunicare sau în măsura în care acestea sunt formulate tardiv, proiectul de distribuire devine definitiv și nu mai poate fi contestat. Dacă se depun în termen, în scris, obiecțiuni la proiectul de distribuire, executorul este obligat să convoace în scris debitorul și toți creditorii în vederea unei eventuale concilieri, care va avea loc la sediul executorului în termen de cel mult 15 zile de la data primirii ultimei contestații. Dacă la termenul fixat în vederea concilierii, debitorul sau creditorii care au formulat obiecțiuni nu mai stăruie în menținerea lor sau se ajunge la un acord privind modul de distribuire, executorul va lua act de acordul realizat și va dispune repartizarea sumelor potrivit acestei înțelegeri, care va fi consemnată într‑un proces‑verbal semnat de executor și de toate persoanele prezente. Dacă nu se ajunge la un acord, iar cei care au formulat obiecțiuni stăruie în menținerea lor, executorul va încheia un proces‑verbal în care se vor consemna obiecțiile celor prezenți, semnat de el și de cei prezenți. Interesant este de remarcat faptul că dacă partea care a formulat obiecțiuni nu se prezintă, personal sau prin mandatar, la termenul stabilit de execu­torul judecătoresc pentru conciliere, se va considera că a renunțat la obiecțiunile formulate, fiind decăzută din dreptul de a formula contestație la executare. Cel nemulțumit de proiectul de distribuire poate introduce contestație la executare în termen de 5 zile de la data întocmirii procesului‑verbal în care au fost consemnate obiecțiile celor prezenți. Formularea unei contestații la executare în lipsa obiecțiunilor la proiectul de distribuire, sau fără ca cel ce a făcut obiecțiuni să fi fost prezent la încercarea de conciliere și astfel să nu se fi ajuns la un acord în privința proiectului de distribuire, are drept efect respingerea contestației la executare drept inadmisibilă. Cu toate că pot fi formulate mai multe contestații împotriva modului de stabilire și distribuire a sumelor consemnate în proiectul de distribuire, acestea se vor soluționa în mod unitar printr‑o singură hotărâre de către instanța de executare care la va conexa[31] în condițiile art. 139 C. pr. civ. Contestația la executare suspendă de drept plata creanței sau a părții din creanța contestată, iar la primul termen la care părțile au fost legal citate, instanța este obligată să se pronunțe asupra menținerii sau, după caz, a înlăturării acestei suspendări. Instanța de executare se pro­nunță asupra suspendării prin încheiere care poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare. Apelul nu suspendă de drept executarea încheierii atacate. Instanța de executare se pronunță asupra contestației la executare prin încheiere, de urgență și cu precădere, cu citarea în termen scurt a părților. Hotărârea primei instanțe poate fi atacată numai cu apel, în termen de 5 zile de la comunicare. Contestatorul a cărui contestație la executare a fost respinsă va răspunde față de creditori pentru dobânzile ce trec peste acelea prevăzute la art. 871 C. pr. civ. și pentru toate prejudiciile cauzate de întârzierea la plată a sumelor cuvenite.

 Ultima etapă o reprezintă plata sumei rezultate din urmărirea silită de către executor prin încheiere executorie, dată fără citarea părților, însă comunicată tuturor părților. Împo­triva acestei încheieri se poate formula contestație la executare în condițiile dreptului comun, contestația urmând a avea ca obiect exclusiv condițiile plății și respectarea terme­nului de efectuare al plății, deoarece modalitatea de repartizare a sumelor rezultate din executare și respectarea ordinii de preferință instituită prin art. 865‑868 C. pr. civ. pot face obiectul exclusiv al contestației la executare speciale reglementate de art. 876 alin. (3) C. pr. civ.[32].

 În final, executorul va proceda la predarea titlurilor de creanță creditorilor, cu men­țiunea stingerii totale sau parțiale a datoriei și ulterior prin încheiere dată fără citarea părților, executorul va constata încetarea urmăririi silite și va dispune închiderea dosarului, arătând și cauza încetării executării. Sumele consemnate și neridicate de către creditori în termen de 5 ani de la data comunicării încheierii prin care s‑a aprobat distribuirea acestora se fac venit la bugetul local.

 

3. Cheltuielile de judecată, pentru măsuri asigurătorii, cheltuielile de executare silită, cele pentru conservarea bunurilor al căror preț se distribuie și cele efectuate cu ocazia îndeplinirii condițiilor
sau formalităților prevăzute de lege pentru dobândirea dreptului asupra bunului adjudecat și înscrierea acestuia în registrul de publicitate

 Urmează să clarificăm în cele ce urmează ce se înțelege prin noțiunea de cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare în procesul civil. Având în vedere faptul că art. 865 alin. (1) lit. a) C. pr. civ. acordă preferință și cheltuielilor pentru măsuri asigurătorii și cheltu­ielilor pentru conservarea bunurilor al căror preț se distribuie precum și cheltuie­lilor efectuate cu ocazia îndeplinirii condițiilor sau formalităților prevăzute de lege pentru dobândirea dreptului asupra bunului adjudecat și înscrierea acestuia în registrul de publicitate, urmează să ne aplecăm atenția și asupra acestora.

 

 3.1. Prin cheltuieli de judecată se înțelege, potrivit dispozițiilor art. 451 C. pr. civ., taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specia­liștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3) C. pr. civ., sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfă­șurare a procesului.

 Urmează să fie incluse în cuantumul cheltuielilor de judecată și toate cheltuielile oca­zionate de desfășurarea procesului precum: costurile suportate de reclamant în proce­durile prealabile acolo unde acestea sunt obligatorii, plata curatorului special numit de instanță, cheltuielile legate de deplasarea instanței la cercetarea la fața locului, costurile privind comunicarea actelor de procedură prin executori judecătorești pe cheltuiala părții interesate, cheltuielile aferente citării prin publicitate, costurile ocazionate cu copiile certificate de pe actele dosarului execuțional etc. În măsura în care s‑au solicitat cheltuieli de judecată instanța se va pronunța asupra acestora prin dispozitiv. Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, ele urmând a fi suportate de partea care pierde procesul.

Cuantificarea cheltuielilor de judecată în cadrul procedurii eliberării și distribuirii sumelor obținute prin executarea silită este un proces simplu, deoarece titlul executoriu nu poate să fie în acest caz decât o hotărâre judecătorească sau arbitrală, iar aceste cheltuieli vor fi cuprinse în dispozitivul hotărârii.

Cu toate acestea, dorim să atragem atenția că, în opinia noastră, noțiunea de creanțe reprezentând cheltuieli de judecată, care se regăsește în cuprinsul art. 865 alin. (1) lit. a) C. pr. civ., are un înțeles cu totul specific și nu se suprapune cu noțiunea de cheltuieli de judecată în sensul dispozițiilor art. 451 C. pr. civ. În realitate, noțiunea de creanțe repre­zentând cheltuieli de judecată care se regăsește în cuprinsul art. 865 alin. (1) lit. a) C. pr. civ. are un înțeles mult mai restrâns, deoarece nu orice cheltuieli de judecată se bucură de rangul de preferință instituit de art. 865 alin. (1) lit. a) C. pr. civ. Așa cum vom vedea în cele ce urmează, art. 865 alin. (1) lit. a) C. pr. civ. dă o interpretare proprie noțiunii de cheltuieli de judecată, în sensul că aceasta se referă exclusiv la acele cheltuieli de judecată făcute de creditor pentru urmărirea, augmentarea și conservarea patrimoniului debitorului comun în interesul comun al creditorilor. În realitate, este vorba numai despre acele cheltuieli de judecată făcute de creditor, spre exemplu, pe calea unei acțiuni pauliene prin care reușește să readucă în gajul general al creditorilor bunul alienat de către debitor fie pe calea unei acțiuni oblice în justiție, cum ar fi: acțiunea pentru repararea prejudiciului cauzat de un terț bunurilor debitorului, acțiunea posesorie, acțiunea în revendicare a unui bun al debitorului, acțiunea pentru plata unei chirii pe care debitorul neglijează să o pretindă etc., fie despre cheltuielile prin care se urmărește apărarea în proces a debitorului împotriva unor cereri de chemare în judecată îndreptate împotriva patrimoniului acestuia. Apărarea debitorului poate avea loc sub forma intervenției voluntare accesorii în interesul altei persoane.

 

 3.2. Sunt cheltuieli de executare, potrivit dispozițiilor art. 670 alin. (3) C. pr. civ.: taxele de timbru necesare declanșării executării silite, onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii, onorariul avocatului în faza de executare silită, onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului, cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită, cheltuielile de transport, alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite. Cheltuielile de executare[33] se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată și urmează să fie suportate ca regulă de către debitor. Cheltu­ielile de executare sunt fie cheltuieli deja efectuate, stabilite pe baza dovezilor prezentate de către creditor, fie cheltuieli estimate, raportat la modalitatea de executare silită, numărul și felul bunurilor urmărite, locul situării acestora etc.[34]. Creditorul nu are obli­gația de a avansa anticipat toate cheltuielile de executare, ci doar pe acelea necesare îndeplinirii actelor de executare. Spre exemplu, onorariul executorului judecătoresc poată să fie o cheltuială estimată, deoarece, în cazul anumitor titluri executorii, cum ar fi hotă­rârile judecătorești, executorii judecătorești nu condiționează punerea lor în executare de plata anticipată a onorariului în conformitate cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. Sunt, spre exemplu, alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite: cheltuieli de administrare a dosarului execuțional, cheltuielile privind remunerația administratorului‑sechestru, cheltuielile pe care le face creditorul desemnat custode al bunului mobil asupra cărora s‑a aplicat sechestrul pentru mutarea, conservarea și depozi­tarea bunului, cheltuielile legate de deschiderea dosarului execuțional sau de refuzul deschiderii procedurii de executare[35] etc.

Cu toate acestea, dorim să atragem atenția că și noțiunea de creanțe reprezentând cheltuieli de executare silită, care se regăsește în cuprinsul art. 865 alin. (1) lit. a) C. pr. civ., are un înțeles cu totul specific și nu se suprapune în întregime cu noțiunea de cheltuieli de executare, în sensul dispozițiilor art. 670 alin. (3) C. pr. civ. În realitate, noțiunea de creanțe reprezentând cheltuieli de executare silită, care se regăsește în cuprinsul art. 865 alin. (1) lit. a) C. pr. civ., are un înțeles mult mai restrâns, deoarece nu orice cheltuieli de executare silită se bucură de rangul de preferință instituit de art. 865 alin. (1) lit. a) C. pr. civ., ci numai acelea care au fost făcute de un creditor în dosarul execuțional deschis pentru urmărirea patri­moniului debitorului comun și de pe urma cărora profită și ceilalți creditori ai debitorului.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

 

 3.3. În privința cheltuielilor pentru măsuri asigurătorii și cheltuielilor pentru conser­varea bunurilor al căror preț se distribuie, despre care vorbește art. 865 alin. (1) lit. a) C. pr. civ., trebuie avute în vedere cheltuielile ocazionate cu procedura instituirii seches­trului asigurator, popririi asiguratorii și a sechestrului judiciar. Sunt astfel de cheltuieli în cazul sechestrului asigurator, spre exemplu, cele privind punerea în executare a seches­trului, publicitatea sechestrului în Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare, înscri­erea acestuia în cartea funciară, cheltuielile necesare pentru efectuarea călătoriei navei sechestrate în condițiile art. 964 alin. (4) C. pr. civ. etc. Sechestrul asigurator reglementat de art. 952‑969 C. pr. civ. reprezintă o măsură de indisponibilizare a bunurilor asupra cărora a fost instituită măsura și o modalitate de conservare a creanței creditorului. În privința sechestrului judiciar sunt astfel de cheltuieli, spre exemplu, cele privind cheltuielile de judecată, având în vedere că procedura este una contencioasă, punerea în executare a sechestrului judiciar, înscrierea acestuia în cartea funciară, înscrierea sechestrului judiciar în Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare, remunerația administratorului‑sechestru în condițiile art. 976 alin. (3) C. pr. civ. etc.

Sunt cheltuieli pentru conservarea bunurilor, spre exemplu, cele instituite de art. 1.117 C. civ., pentru conservarea sau administrarea bunurilor moștenirii, cum ar fi: inventarierea bunurilor succesorale, punerea de sigilii, îndeplinirea formelor de publicitate pentru opozabilitatea sau conservarea unui drept, predarea bunurilor succesorale unui custode sau unui curator special pentru administrarea bunurilor succesorale etc.


[31] A se vedea I. Gârbuleț, op. cit., p. 37.

[32] A se vedea: G. Boroi, M. Stancu, op. cit., p. 1331; M. Dinu, R. Stanciu, op. cit., p. 782.

[33] Pe larg privind problematica cheltuielilor de executare, a se vedea E. Oprina, Cheltuielile de exe­cutare – cele mai importante probleme practice, în E. Oprina, V. Bozeșan (coord.), Executarea silită – dificultăți și soluții practice, vol. I, Ed. Universul Juridic, București, 2016, pp. 226‑238.

[34] A se vedea N.‑H. Țiț, op. cit., p. 218.

[35] A se vedea E. Oprina, Cheltuielile de executare…, op. cit., p. 229.

Cheltuielile de executare și cheltuielile de judecată în cadrul procedurii eliberării și distribuirii sumelor realizate prin urmărirea silită was last modified: ianuarie 31st, 2020 by Șerban Mircioiu

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Șerban Mircioiu

Șerban Mircioiu

Este avocat definitiv, membru al Baroului Cluj, doctor în drept civil cu distincția summa cum laude al Facultății de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca și absolvent al masteratului Instituții de drept privat al aceleiași facultății.
A mai scris: