Cererea de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă. Suspendarea judecării procesului (NCPC)

NCPC: art. 131, art. 140 și următ. și art. 142 alin. (1)

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 1 iunie 2016, petentul A. a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 140 și următ. C. proc. civ., strămutarea judecării Dosarului nr. x/204/2015 al Tribunalului Prahova, secția I civilă la o altă instanță egală în grad care să se afle sub jurisdicția unei alte curți de apel.

Totodată a solicitat și suspendarea judecării procesului până la soluționarea cererii de strămutare.

Potrivit art. 142 alin. (1) C. proc. civ., „cererea de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă este de competența curții de apel, dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția acesteia”.

Înalta Curte reține că prin cererea dedusă judecății, întemeiată pe motive de bănuială legitimă, se solicită strămutarea unui dosar înregistrat, ulterior intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, pe rolul Tribunalului Prahova, instanță aflată în circumscripția teritorială a Curții de Apel Ploiești.

Pentru aceste considerente, în aplicarea art. 131 raportat la art. 142 C. proc. civ., se constată că instanța competentă material a soluționa cererea de strămutare este Curtea de Apel Ploiești, în favoarea căreia va opera prezenta declinare de competență.