Cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru

• Constituţia României: art. 129
• Legea nr. 47/1992: art. 29 alin. (5)
• Legea nr. 76/2012: art. 3 alin. (1)
• NCPC: art. 181 alin. (1) pct. 1
• NCPC: art. 185 alin. (1)
• NCPC: art. 24
• NCPC: art. 248 alin. (1)
• NCPC: art. 457 alin. (1)
• NCPC: art. 493 alin. (5)
• NCPC: art. 499
• NCPC: art. 634 alin. (1) pct. 1
• O.U.G. nr. 80/2013: art. 39 alin. (1)

Prin încheierea de ședință nr. 3 din data de 7 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 și 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, formulată de către petentul A.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1180 din 11 iunie 2019)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând recursul, în condițiile prevăzute de art. 248 alin. (1) coroborat cu art. 493 alin. (5) și art. 499 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prioritar, constată că, astfel cum s-a arătat și în cuprinsul raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, contrar susținerilor recurentului-petent, prezentul litigiu este supus noilor norme de procedură civilă, având în vedere data inițierii acestuia – 8 octombrie 2014 – și prevederile art. 24 C. proc. civ. și ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., potrivit cu care, dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.

Recursul declarat împotriva soluției de respingere a cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru este inadmisibil pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, „Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru”.

Cererea de reexaminare prevăzută de aceste dispoziții legale reprezintă o cale de atac de retractare, singura prin care poate fi supus cenzurii modul de stabilire a taxei judiciare de timbru.

Aspectele privind modul de stabilire a taxei judiciare de timbru nu pot forma obiect de critică prin intermediul căilor de atac de reformare, neexistând un drept de opțiune al părții între contestarea pe calea reexaminării sau prin alte căi de atac.

Totodată, conform celor statuate de alin. (2) al art. 39 alin. (2) din aceeași ordonanță, cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru „se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă”.

Conform art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. sunt hotărâri definitive „hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului”.

Ca atare, încheierea prin care se soluționează cererea de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru este o hotărâre definitivă, care nu este supusă recursului.

Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție reținând că, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Prin urmare, din coroborarea dispozițiilor legale anterior evocate, rezultă că încheierea nr. 3 din data de 7 februarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2018, în ceea ce privește soluția dată cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, este o hotărâre definitivă, care nu este supusă căii de atac a recursului.

Recursul declarat împotriva soluției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale este tardiv formulat, având în vedere următoarele:

Art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale prevede că „Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare (…)”, iar art. 185 alin. (1) C. proc. civ. statuează că, atunci când „un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate”.

În speță, încheierea prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale a fost pronunțată la data de 7 februarie 2019, iar termenul de declarare a căii de atac, calculat potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., s-a împlinit data de 10 februarie 2019, ora zero.

Recursul a fost înaintat instanței de judecată prin intermediul poștei electronice la data de 15 februarie 2019 (conform mențiunii de la dosarul de recurs), cu depășirea termenului de 48 de ore statuat de dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Termenul de promovare a căilor de atac este un termen legal imperativ, peremptoriu, absolut, iar nerespectarea lui conduce la pierderea dreptului procesual de a efectua actul de procedură supus unui astfel de termen, potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., ce reglementează sancțiunea decăderii.

Susținerea recurentului-petent potrivit căreia termenul de recurs începe să curgă de la data comunicării pentru partea care nu a fost prezentă la pronunțare este în contradicție cu dispozițiile legale care prevăd în mod expres momentul de la care începe să curgă termenul de exercitare a căii de atac, respectiv de la pronunțare, fără a face distincție după cum partea a fost sau nu prezentă la pronunțarea hotărârii.

Prin urmare, față de dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale coroborate cu cele ale art. 181 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de 48 de ore pentru declarare a recursului a început să curgă de la ora zero a zilei de 8 februarie 2019 și nu de la comunicarea încheierii de respingere a cererii de sesizare a instanței de contencios constituțional.

Cum calea de atac a fost declarată peste termenul prevăzut de lege, Înalta Curte va respinge recursul ca tardiv, făcând astfel aplicarea sancțiunii decăderii, prevăzute de art. 185 alin. (1) C. proc. civ., în situația neexercitării în termen a căii de atac.

Pentru considerentele arătate în precedent, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință nr. 3 din data de 7 februarie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2018, în ceea ce privește soluția dată cererii de reexaminare și, ca tardiv formulat, recursul declarat împotriva aceleiași încheieri, în ceea ce privește soluția dată cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Sursa informației: www.scj.ro.