Cererea de liberare condiţionată. Stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei (NCPP, L. nr. 254/2013)

7 dec. 2020
Vizualizari: 759
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 256/2020

NCPP: art. 51 alin. (6), art. 275 alin. (3) și (6), art. 587 alin. (1); L. nr. 254/2013: art. 11 alin. (5), art. 97 alin. (11)

La data de 30 martie 2020, condamnatul A., aflat în Penitenciarul Poarta Albă – Constanța, a formulat cerere de liberare condiționată, prin care a arătat în esență că a executat fracția impusă de lege, plus două luni de zile în baza Legii nr. 169/2017, că nu a fost sancționat și că îndeplinește toate condițiile pentru a beneficia de liberare condiționată.

Dispozițiile art. 587 alin. (1) C. proc. pen. prevăd că „Liberarea condiționată se dispune la cerere sau la propunerea făcută potrivit dispozițiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere”.

În acest sens fiind și dispozițiile art. 97 alin. (11) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, referitor la competența materială și teritorială în materia cererilor de liberare condiționată.

Din examinarea dispozițiilor legale menționate, respectiv art. 587 alin. (1) C. proc. pen., se observă că legiuitorul a utilizat sintagma „judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere”, fără a distinge dacă locul de deținere este cel în care Administrația Națională a Penitenciarelor a stabilit să fie executată pedeapsa ori cel în care condamnatul a fost transferat pentru rezolvarea unor afaceri judiciare în care este implicat.

Prin urmare, în stabilirea competenței, relevant este locul de deținere în care contestatorul se afla la momentul formulării cererii de liberare condiționată.

Or, în cauză, condamnatul A., la data când a formulat cererea de liberare condiționată ce formează obiectul prezentului dosar, se afla în stare de deținere în Penitenciarul Constanța – Poarta Albă.

În cuprinsul cererii sale, deținutul a menționat că în prezent este deținut la Penitenciarul Constanța – Poarta Albă, secția exterioară Valu lui Traian, cerere care de altfel a fost înaintată prin poștă la data de 30 martie 2020, conform ștampilei oficiului poștal din localitatea menționată, aplicată pe plicul aflat la fila x, verso, din același dosar.

De asemenea, din cuprinsul fișei ANP privind situația mutărilor deținutului A. rezultă că acesta se află în executarea pedepsei în Penitenciarul Constanța – Poarta Albă, începând cu data de 8 aprilie 2019.

În concluzie, având în vedere dispozițiile art. 587 alin. (1) C. proc. pen. și faptul că la data formulării cererii de liberare condiționată petentul se afla în Penitenciarul Constanța – Poarta Albă, rezultă așadar că în cauză competența de soluționare aparține judecătoriei în a cărei circumscripție se află locul de deținere respectiv Judecătoriei Medgidia.

De altfel, cu privire la existența unei practici neunitare cu privire la instanța competentă să soluționeze cererile formulate de condamnați în timpul executării pedepsei în situația în care, la momentul formulării acestora, persoana condamnată se află tranzitoriu în alt loc de deținere decât cel stabilit pentru executarea pedepsei, conform art. 11 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, care prin Decizia nr. 15/2018 din data de 17 septembrie 2018, (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 885/22.10.2018), a statuat că instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

Pentru aceste considerente, în baza art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Judecătoriei Medgidia, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petent va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Cererea de liberare condiționată. Stabilirea competenței de soluționare a cauzei (NCPP, L. nr. 254/2013) was last modified: decembrie 7th, 2020 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.