Cererea de extrădare a prinţului Paul al României a fost respinsă de Curtea de Apel din Malta

Vizând un scor politic cât mai bun la alegerile parlamentare și prezidențiale din această toamnă, liberalii își afirmă disponibilitatea și deschidere pentru „orice fel de formă politică de dreapta”.

„Noi credem că PNL este în acest moment cu atât mai mult legitimat să poarte aceste discuții, cu cât vedem că, iată, în zona suveraniștilor se încearcă a se forma o asociere de partide, în stânga avem un PSD din ce în ce mai virulent și mai critic, în mod evident că este nevoie de această discuție. (…) Din partea noastră a existat și există în continuare disponibilitate și deschidere pentru orice fel de formă politică de dreapta”, a spus luni purtătorul de cuvânt al liberalilor, Ionuț Stroe, la sediul central al PNL, notează Agerpres.

Președintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, într-o conferință susținută pe Transfăgărășan, că viitorul guvern ar trebui să fie compus din 12 ministere și 50 de secretari de stat.

„Haideți să explicăm oamenilor ce înseamnă cele 200 de măsuri concrete din Planul Simion. (…) Din punct de vedere al arhitecturii viitorului guvern, compus din maxim 12 ministere și maxim 50 de secretari de stat, nu vom mai avea separat Ministerul Dezvoltării și Ministerul Transporturilor (…). Vom avea un singur minister puternic, un minister al construcțiilor și transporturilor publice”, a spus George Simion, scrie Agerpres.

„Trebuie să spunem clar care este strategia noastră pentru autostrăzi: vom lucra preponderent cu constructori români și cu materiale românești. (…) Vom da prioritate constructorilor români care au arătat că se poate și care nu-și vor închide firma mâine, exportând banii și vor lăsa banii în țară”, a mai arătat George Simion, scrie Agerpres.

Președintele AUR propune și înființarea unui hub regional în sudul Bucureștiului, recuperarea pavilionului comercial, salvarea TAROM și dezvoltarea porturilor.

„Vom duce la bun sfârșit un hub regional în sudul Bucureștiului, care, prin Canalul Dunăre-București, prin viitorul aeroport, care trebuie să se concentreze pe curse low-cost și pe transport de mărfuri și care trebuie legat și prin cale ferată, va aduce prosperitate economică. Trebuie (…) să ne recuperăm pavilionul comercial al României. (…) Nu în ultimul rând, TAROM trebuie salvat. (…) Portul Constanța trebuie dezvoltat cu Mangalia și cu Midia și să acoperim o linie de 245 km din litoralul românesc, iar investițiile care erau aproape gata în sistemul portuar, în căile ferate, în sistemul energetic românesc, trebuie să duse bun sfârșit”, a concluzionat liderul AUR, mai scrie Agerpres.

Cererea formulată de România și adresată Maltei de extrădare a prințului Paul al României a fost respinsă luni de Curtea de Apel din această țară. Ministrul justiției, Alina Gorghiu, afirmă că decizia justiției din Malta este revoltătoare și de neacceptat.

„O decizie revoltătoare precum cea comunicată astăzi este de neacceptat dacă ne gândim la Decizia-cadru JAI în materie de predare și la interpretările recente ale CJUE în urma cererii de decizie preliminară depusă în luna aprilie de Curtea de Apel Brașov. Decizia instanței malteze reprezintă o încălcare flagrantă a unei decizii CJUE date expres în cazul fugarului Paul-Philippe al României. Voi propune premierului României ca Guvernul să reacționeze la nivel diplomatic la o asemenea încălcare flagrantă a deciziei CJUE”, declară ministrul Gorghiu, scrie Libertatea.

Președintele Iohannis a promulgat, luni, legea privind protecția consumatorilor, care se referă la plafonarea dobânzilor anuale efective la instituțiile financiare nebancare și la limitarea creanțelor pe care le solicită recuperatorii. Dispozițiile legii intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

„Actul normativ vizează măsuri privind protecția consumatorilor în raporturile juridice ale acestora cu instituțiile financiare nebancare și entitățile care desfășoară activitatea de recuperare de creanțe, stabilind reguli contra dobânzilor excesive”, se precizează în expunerea de motive, scrie Agerpres.

„Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori, instituțiile financiare nebancare care acordă credite potrivit Legii nr.93/2009 privind instituțiile financiare nebancare și entitățile care desfășoară activitatea de recuperare creanțe, stabilind reguli de protecție a consumatorilor contra dobânzilor excesive în scopul menținerii echilibrului contractual și al asigurării integrității pieței financiar-bancare interne”, se arată în textul legii, mai arată Agerpres.

„Actul normativ mai prevede că dobânda anuală efectivă (DAE) la creditele ipotecare pentru investiții imobiliare nu poate depăși cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piața financiar-bancară internă. În cazul creditelor de consum, DAE nu poate depăși cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR”, stipulează legea, mai notează Agerpres.

Prin excepție de la aceste prevederi, „în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 1% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului”, mai prevede legea, scrie Agerpres.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, cere Comisiei Europene compensații pentru pagubele produse de seceta din România.

„Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, l-a înștiințat pe comisarul Janusz Wojciechowski în luna iulie a acestui an că suprafețe extinse din România sunt afectate de secetă și a solicitat Comisiei Europene, printr-o scrisoare transmisă în 7 august, acordarea de compensații urgente având în vedere daunele semnificative cauzate fermierilor, precizează Ministerul Agriculturii”, scrie România liberă.

„Daunele semnificative cauzate de fenomene climatice nefavorabile necesită acordarea de compensații urgente în baza unei măsuri excepționale, pentru a contribui la soluționarea problemelor specifice rezultate în urma acestor fenomene”, se arată în scrisoarea transmisă CE de către ministrul Agriculturii și Dezvoltării rurale, Florin Barbu, în data de 7 august a.c., mai arată România liberă.

Ucraina a revendicat luni controlul asupra a circa o mie de kilometri pătrați de teritoriu rus în provincia frontalieră Kursk.

„Continuăm să desfășurăm operațiuni ofensive în regiunea Kursk. La ora actuală, controlăm aproximativ o mie de kilometri pătrați din teritoriul Federației Ruse”, a spus comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, vorbind la o reuniune cu Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, scrie Libertatea.

„Zelenski afirmă că a ordonat pregătirea unui «plan umanitar» pentru respectiva zonă, unde armata ucraineană a lansat pe 6 august o ofensivă mecanizată și a ajuns până la o distanță de circa 30 de kilometri în interiorul teritoriului rus, însă între timp armata rusă a trimis acolo întăriri și susține că a oprit înaintarea ucraineană, dar situația se menține confuză”, mai arată Libertatea.

„Avem astăzi 28 de localități sub controlul inamicului, profunzimea penetrării teritoriului regiunii Kursk este de 12 kilometri, pe o lățime de 40 de kilometri”, a precizat guvernatorul provinciei Kursk, Alexei Smirnov, vorbind la o reuniune de criză convocată de Președintele rus, Vladimir Putin, mai scrie Libertatea.

„Potrivit bloggerilor militari ruși, armata ucraineană nu controlează un teritoriu coerent în provincia Kursk și acționează acolo cu unități mobile de sabotaj dificil de localizat și care pot provoca haos în rândul unităților ruse trimise ca întăriri”, mai notează Libertatea.

Seară liniștită!