141 views
Vizând un scor politic cât mai bun la alegerile parlamentare şi prezidențiale din această toamnă, liberalii îşi afirmă disponibilitatea şi deschidere pentru „orice fel de formă politică de dreapta”.
„Noi credem că PNL este în acest moment cu atât mai mult legitimat să poarte aceste discuţii, cu cât vedem că, iată, în zona suveraniştilor se încearcă a se forma o asociere de partide, în stânga avem un PSD din ce în ce mai virulent şi mai critic, în mod evident că este nevoie de această discuţie. (…) Din partea noastră a existat şi există în continuare disponibilitate şi deschidere pentru orice fel de formă politică de dreapta”, a spus luni purtătorul de cuvânt al liberalilor, Ionuţ Stroe, la sediul central al PNL, notează Agerpres.
Președintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, într-o conferință susținută pe Transfăgărășan, că viitorul guvern ar trebui să fie compus din 12 ministere şi 50 de secretari de stat.
„Haideţi să explicăm oamenilor ce înseamnă cele 200 de măsuri concrete din Planul Simion. (…) Din punct de vedere al arhitecturii viitorului guvern, compus din maxim 12 ministere şi maxim 50 de secretari de stat, nu vom mai avea separat Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Transporturilor (…). Vom avea un singur minister puternic, un minister al construcţiilor şi transporturilor publice”, a spus George Simion, scrie Agerpres.
„Trebuie să spunem clar care este strategia noastră pentru autostrăzi: vom lucra preponderent cu constructori români şi cu materiale româneşti. (…) Vom da prioritate constructorilor români care au arătat că se poate şi care nu-şi vor închide firma mâine, exportând banii şi vor lăsa banii în ţară”, a mai arătat George Simion, scrie Agerpres.
Președintele AUR propune şi înființarea unui hub regional în sudul Bucureștiului, recuperarea pavilionului comercial, salvarea TAROM şi dezvoltarea porturilor.
„Vom duce la bun sfârşit un hub regional în sudul Bucureştiului, care, prin Canalul Dunăre-Bucureşti, prin viitorul aeroport, care trebuie să se concentreze pe curse low-cost şi pe transport de mărfuri şi care trebuie legat şi prin cale ferată, va aduce prosperitate economică. Trebuie (…) să ne recuperăm pavilionul comercial al României. (…) Nu în ultimul rând, TAROM trebuie salvat. (…) Portul Constanţa trebuie dezvoltat cu Mangalia şi cu Midia şi să acoperim o linie de 245 km din litoralul românesc, iar investiţiile care erau aproape gata în sistemul portuar, în căile ferate, în sistemul energetic românesc, trebuie să duse bun sfârşit”, a concluzionat liderul AUR, mai scrie Agerpres.
Cererea formulată de România şi adresată Maltei de extrădare a prințului Paul al României a fost respinsă luni de Curtea de Apel din această țară. Ministrul justiției, Alina Gorghiu, afirmă că decizia justiției din Malta este revoltătoare şi de neacceptat.
„O decizie revoltătoare precum cea comunicată astăzi este de neacceptat dacă ne gândim la Decizia-cadru JAI în materie de predare şi la interpretările recente ale CJUE în urma cererii de decizie preliminară depusă în luna aprilie de Curtea de Apel Braşov. Decizia instanţei malteze reprezintă o încălcare flagrantă a unei decizii CJUE date expres în cazul fugarului Paul-Philippe al României. Voi propune premierului României ca Guvernul să reacţioneze la nivel diplomatic la o asemenea încălcare flagrantă a deciziei CJUE”, declară ministrul Gorghiu, scrie Libertatea.
Președintele Iohannis a promulgat, luni, legea privind protecția consumatorilor, care se referă la plafonarea dobânzilor anuale efective la instituțiile financiare nebancare şi la limitarea creanțelor pe care le solicită recuperatorii. Dispozițiile legii intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
„Actul normativ vizează măsuri privind protecţia consumatorilor în raporturile juridice ale acestora cu instituţiile financiare nebancare şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare de creanţe, stabilind reguli contra dobânzilor excesive”, se precizează în expunerea de motive, scrie Agerpres.
„Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori, instituţiile financiare nebancare care acordă credite potrivit Legii nr.93/2009 privind instituţiile financiare nebancare şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, stabilind reguli de protecţie a consumatorilor contra dobânzilor excesive în scopul menţinerii echilibrului contractual şi al asigurării integrităţii pieţei financiar-bancare interne”, se arată în textul legii, mai arată Agerpres.
„Actul normativ mai prevede că dobânda anuală efectivă (DAE) la creditele ipotecare pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă. În cazul creditelor de consum, DAE nu poate depăşi cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR”, stipulează legea, mai notează Agerpres.
Prin excepție de la aceste prevederi, „în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 1% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului”, mai prevede legea, scrie Agerpres.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, cere Comisiei Europene compensații pentru pagubele produse de seceta din România.
„Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, l-a înştiinţat pe comisarul Janusz Wojciechowski în luna iulie a acestui an că suprafeţe extinse din România sunt afectate de secetă şi a solicitat Comisiei Europene, printr-o scrisoare transmisă în 7 august, acordarea de compensaţii urgente având în vedere daunele semnificative cauzate fermierilor, precizează Ministerul Agriculturii”, scrie România liberă.
„Daunele semnificative cauzate de fenomene climatice nefavorabile necesită acordarea de compensaţii urgente în baza unei măsuri excepţionale, pentru a contribui la soluţionarea problemelor specifice rezultate în urma acestor fenomene”, se arată în scrisoarea transmisă CE de către ministrul Agriculturii şi Dezvoltării rurale, Florin Barbu, în data de 7 august a.c., mai arată România liberă.
Ucraina a revendicat luni controlul asupra a circa o mie de kilometri pătrați de teritoriu rus în provincia frontalieră Kursk.
„Continuăm să desfăşurăm operaţiuni ofensive în regiunea Kursk. La ora actuală, controlăm aproximativ o mie de kilometri pătraţi din teritoriul Federaţiei Ruse”, a spus comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, vorbind la o reuniune cu Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, scrie Libertatea.
„Zelenski afirmă că a ordonat pregătirea unui «plan umanitar» pentru respectiva zonă, unde armata ucraineană a lansat pe 6 august o ofensivă mecanizată şi a ajuns până la o distanţă de circa 30 de kilometri în interiorul teritoriului rus, însă între timp armata rusă a trimis acolo întăriri şi susţine că a oprit înaintarea ucraineană, dar situaţia se menţine confuză”, mai arată Libertatea.
„Avem astăzi 28 de localităţi sub controlul inamicului, profunzimea penetrării teritoriului regiunii Kursk este de 12 kilometri, pe o lăţime de 40 de kilometri”, a precizat guvernatorul provinciei Kursk, Alexei Smirnov, vorbind la o reuniune de criză convocată de Președintele rus, Vladimir Putin, mai scrie Libertatea.
„Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană nu controlează un teritoriu coerent în provincia Kursk şi acţionează acolo cu unităţi mobile de sabotaj dificil de localizat şi care pot provoca haos în rândul unităţilor ruse trimise ca întăriri”, mai notează Libertatea.
Seară liniştită!
