Cererea de divorţ. Competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor (NCC, NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 1591/2020

NCC: art. 321; NCPC: art. 135 alin. (4), art. 915 alin. (1)

Conform art. 915 alin. (1) C. proc. civ., „Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul”.

Competența prevăzută de art. 915 alin. (1) C. proc. civ. are caracter absolut, reclamantul neavând drept de opțiune între instanțele enumerate în cuprinsul acestui articol; în aplicarea acestei norme juridice este de reținut că cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cel din urmă domiciliu comun al soților, dacă unul dintre aceștia locuiește în raza sa teritorială.

Noțiunea „domiciliu comun” semnifică ultima locuință în care soții au conviețuit în mod efectiv, unde s-a desfășurat viața lor de familie, relevanță având, la stabilirea competenței teritoriale, locuința în fapt, iar nu cea menționată în cărțile de identitate.

Prin art. 321 C. civ. se definește termenul „locuința familiei” ca fiind acea locuință comună soților sau, în lipsă, locuința soțului la care se află copiii. Aceste prevederi legale privesc locuința familiei, atât din perspectiva imobilului de locuit, cât și din cea a vieții de familie.

În cauză, ultima locuință comună a părților a fost în jud. Argeș.

Acest aspect reiese din susținerile pârâtului, expuse în cuprinsul întâmpinării și cererii reconvenționale, conform cărora căsătoria dintre părți s-a destrămat odată cu plecarea reclamantei, împreună cu cele două minore, din domiciliul comun al acestora, situat în localitatea mai sus menționată.

De asemenea, din concluziile raportului de anchetă socială întocmit de Direcția de Asistență Socială Cernavodă rezultă că ultimul domiciliu comun al părților a fost în jud. Argeș, de unde reclamanta a plecat împreună cu fiicele sale în luna octombrie 2019, stabilindu-și reședința la părinții săi, în orașul Cernavodă.

În ceea ce privește actele de stare civilă depuse la dosar, se constată că acestea au fost emise de autorități din județul Argeș, respectiv Primăria Bîrla și Primăria Orașului Costești, iar, conform cărții de identitate a reclamantei, valabilă până la 11 decembrie 2023, domiciliul acesteia este în jud. Argeș.

Faptul că, în prezent, pârâtul este plecat din țară nu este de natură să atragă stabilirea competenței în raport de dispozițiile art. 915 alin. (2) teza finală C. proc. civ., întrucât probatoriul administrat în cauză și susținerile părților au relevat că ultima locuință comună a părților a fost în jud. Argeș, localitate aflată în circumscripția Judecătoriei Costești.

Pentru argumentele expuse, în aplicarea dispozițiilor art. 915 alin. (1) teza I C. proc. civ., în baza art. 135 alin. (4) din acest act normativ, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Costești.

Sursa informației: www.scj.ro.