Cererea de chemare în garanţie. Existenţa unei obligaţii de garanţie sau de despăgubire care revine chematului în garanţie

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

V Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

14. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

15. Litigiul are ca obiect anularea unor acte administrative emise de recurentul pârât Organismul Intermediar Regional Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Vest Oltenia, în temeiul dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011, prin care s-au constatat nereguli şi s-au stabilit creanţe bugetare rezultate din derularea contractului de finanţare X, încheiat de reclamantă cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale – Direcţia Generală Autoritatea de management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

16. Reclamanta a solicitat anularea Deciziei nr. 88/06.01.2017 emisă de Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia privind soluţionarea contestaţiei şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţa nr. 6607/09.11.2016, precum şi suspendarea executării titlului de creanţă bugetară stabilită prin acest proces-verbal

17. În cadrul acestui litigiu, pârâtul a solicitat chemarea în garanţie a Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene – Direcţia Generală Capital Uman şi a solicitat ca, în situaţia anulării actelor ce formează obiectul cererii de chemare în judecată, măsurile dispuse prin hotărârea judecătorească să fie opozabile şi acestuia, inclusiv în ceea ce priveşte suportarea, în conformitate cu dispoziţiile art. 453 C. proc. civ., a eventualelor cheltuieli de judecată ce pot fi solicitate de către reclamant.

18. Potrivit dispoziţiilor art. 72 alin. (1) C. proc. civ., „partea interesată poate să cheme în garanţie o terţă persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanţie sau în despăgubiri”, iar conform art. 64, care se aplică în mod corespunzător, instanţa se pronunţă asupra admisibilităţii în principiu a cererii printr-o încheiere motivată.

19. Raportat la dispoziţiile art. 72 alin. (1) C. proc. civ., este necesar ca cererea de chemare în garanţie să fie întemeiată pe existenţa unei obligaţii de garanţie sau de despăgubire care revine chematului în garanţie, astfel că se impune a se analiza dacă, în situaţia în care partea care a formulat cererea de chemare în garanţie va cădea în pretenţii, aşadar se va admite cererea şi se anula actul administrativ emis, aceasta este în drept să obţină despăgubiri de la chematul în garanţie. Se impune a fi avut în vedere faptul că cererea de chemare în garanţie este formulată într-un litigiu de contencios administrativ, care presupune activitatea de soluţionare de către instanţa de contencios administrativ a unui litigiu în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut din emiterea unui act administrativ, din nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri sau din refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere.

20. Pârâtul Organismul Intermediar Regional Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Vest Oltenia, emitentul actelor administrative contestate, era, la data formulării cererii, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, iar chematul în garanţie Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene exercita la acea dată funcţiile autorităţii de management pentru Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane (preluate de la Ministerul Fondurilor Europene, iar de acesta, anterior, de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice).

21. Ulterior încheierii contractului de finanţare în cauză, prin art. 1 din actul adiţional nr. x, înregistrat sub nr. x, s-a stabilit că atribuţiile, competenţele, drepturile şi obligaţiile sau angajamentele prevăzute în contractul de finanţare X în sarcina AMPOSDRU, cu privire la modificările iniţiate de beneficiar, prin act adiţional sau notificare, rezilierea ulterioară a contractului de finanţare, precum şi gestionarea implementării acestuia, vor fi exercitate de către Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane regiunea Sud Vest Oltenia, în numele şi pe seama Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale – Direcţia Generală Autoritatea de management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, în conformitate cu prevederile Acordului de delegare de funcţii pentru implementarea Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 încheiat între AMPOSDRU şi OIRPOSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia, cu modificările şi completările ulterioare.

22. Între Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane şi Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane Regiunea Sud-Vest Oltenia s-a încheiat Acordul de delegare de funcţii privind implementarea Programului operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013, aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcţii privind implementarea Programului Operaţional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013”, emis în temeiul dispoziţiilor H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale.

23. H.G. nr. 457/2008 a fost emisă având în vedere şi prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune, potrivit căruia autoritatea de management care deleagă una sau mai multe atribuţii către organisme intermediare rămâne responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în acest sens fiind şi prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013, care a abrogat Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006.

24. Raportat la cele reţinute, având în vedere dispoziţiile art. 72 C. proc. civ., Curtea de apel a reţinut în mod corect că acodul de delegare invocat de către pârât nu a dat naştere unei obligaţii de garanţie din partea autorităţii de management în legătură cu actele încheiate de organismal intermediar, care să justifice chemarea în garanţie a autorităţii de management în acţiunea în contencios administrativ prin care se solicită anularea unor acte administrative emise de organismul intermediar.

25. Faptul că autoritatea de management care a delegat atribuţii către organisme intermediare rămâne responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate nu conduce la concluzia că în sarcina acesteia s-a stabilit o obligaţie de garanţie pentru actele administrative emise de organismul intermediar pentru constatarea neregulilor identificate în derularea contractelor de finanţare şi stabilirea creanţelor bugetare.

26. Cererea de chemare în garanţie nu este admisibilă, deoarece nu există un temei legal sau un raport juridic între pârât şi chematul în garanţie, în baza căruia chematul în garanţie să răspundă faţă de pârât pentru actul administrativ emis de aceasta.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

26. Pentru aceste motive, curtea constată că cererea de chemare în garanţie nu întruneşte condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 72 alin. (1) C. proc. civ., în mod legal instanţa de fond a respins această cerere ca inadmisibilă, considerente pentru care va respinge recursul ca nefondat.

VI Soluţia instanţei de recurs

27. Pentru aceste considerente, nefiind incidente motivele de recurs invocate de recurentul pârât, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

Sursa informației: www.scj.ro.