Cererea de chemare în garanţie. Existenţa unei obligaţii de garanţie sau de despăgubire care revine chematului în garanţie

• NCPC: art. 453
• NCPC: art. 496 Legea nr. 554/2004: art. 20
• NCPC: art. 64
• NCPC: art. 72 alin. (1)

1. Prin cererea înregistrată la nr. x/2017 la Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a chemat în judecată pârâtul Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia și a solicitat anularea Deciziei nr. 88/06.01.2017 privind soluționarea contestației și a Procesului-verbal de constatare o neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x, suspendarea executării titlului de creanță bugetară stabilită prin acest process-verbal.

2. Pârâtul Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia a solicitat chemarea în garanție a Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene – Direcția Generală Capital Uman și a solicitat ca, în situația în care ar fi obligat la anularea actelor care fac obiectul cererii de chemare în judecată, măsurile dispuse prin hotărâre judecătorească să fie opozabile și Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene- Direcția Generală Capital Uman, inclusiv în ceea ce privește suportarea, în conformitate cu dispozițiile art. 453 C. proc. civ., a eventualelor cheltuieli de judecată ce pot fi solicitate de către reclamantă.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 510 din 12 februarie 2018)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

V Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

14. Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

15. Litigiul are ca obiect anularea unor acte administrative emise de recurentul pârât Organismul Intermediar Regional Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Vest Oltenia, în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011, prin care s-au constatat nereguli și s-au stabilit creanțe bugetare rezultate din derularea contractului de finanțare X, încheiat de reclamantă cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale – Direcția Generală Autoritatea de management pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

16. Reclamanta a solicitat anularea Deciziei nr. 88/06.01.2017 emisă de Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia privind soluționarea contestației și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergența nr. 6607/09.11.2016, precum și suspendarea executării titlului de creanță bugetară stabilită prin acest proces-verbal

17. În cadrul acestui litigiu, pârâtul a solicitat chemarea în garanție a Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene – Direcția Generală Capital Uman și a solicitat ca, în situația anulării actelor ce formează obiectul cererii de chemare în judecată, măsurile dispuse prin hotărârea judecătorească să fie opozabile și acestuia, inclusiv în ceea ce privește suportarea, în conformitate cu dispozițiile art. 453 C. proc. civ., a eventualelor cheltuieli de judecată ce pot fi solicitate de către reclamant.

18. Potrivit dispozițiilor art. 72 alin. (1) C. proc. civ., „partea interesată poate să cheme în garanție o terță persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanție sau în despăgubiri”, iar conform art. 64, care se aplică în mod corespunzător, instanța se pronunță asupra admisibilității în principiu a cererii printr-o încheiere motivată.

19. Raportat la dispozițiile art. 72 alin. (1) C. proc. civ., este necesar ca cererea de chemare în garanție să fie întemeiată pe existența unei obligații de garanție sau de despăgubire care revine chematului în garanție, astfel că se impune a se analiza dacă, în situația în care partea care a formulat cererea de chemare în garanție va cădea în pretenții, așadar se va admite cererea și se anula actul administrativ emis, aceasta este în drept să obțină despăgubiri de la chematul în garanție. Se impune a fi avut în vedere faptul că cererea de chemare în garanție este formulată într-un litigiu de contencios administrativ, care presupune activitatea de soluționare de către instanța de contencios administrativ a unui litigiu în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut din emiterea unui act administrativ, din nesoluționarea în termenul legal a unei cereri sau din refuzul nejustificat de a soluționa o cerere.

20. Pârâtul Organismul Intermediar Regional Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Vest Oltenia, emitentul actelor administrative contestate, era, la data formulării cererii, instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, iar chematul în garanție Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene exercita la acea dată funcțiile autorității de management pentru Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane (preluate de la Ministerul Fondurilor Europene, iar de acesta, anterior, de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice).

21. Ulterior încheierii contractului de finanțare în cauză, prin art. 1 din actul adițional nr. x, înregistrat sub nr. x, s-a stabilit că atribuțiile, competențele, drepturile și obligațiile sau angajamentele prevăzute în contractul de finanțare X în sarcina AMPOSDRU, cu privire la modificările inițiate de beneficiar, prin act adițional sau notificare, rezilierea ulterioară a contractului de finanțare, precum și gestionarea implementării acestuia, vor fi exercitate de către Organismul intermediar regional pentru Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane regiunea Sud Vest Oltenia, în numele și pe seama Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale – Direcția Generală Autoritatea de management pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, în conformitate cu prevederile Acordului de delegare de funcții pentru implementarea Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 încheiat între AMPOSDRU și OIRPOSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia, cu modificările și completările ulterioare.

22. Între Autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane și Organismul intermediar regional pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane Regiunea Sud-Vest Oltenia s-a încheiat Acordul de delegare de funcții privind implementarea Programului operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013, aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului Operațional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013”, emis în temeiul dispozițiilor H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale.

23. H.G. nr. 457/2008 a fost emisă având în vedere și prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune, potrivit căruia autoritatea de management care deleagă una sau mai multe atribuții către organisme intermediare rămâne responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în acest sens fiind și prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, care a abrogat Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006.

24. Raportat la cele reținute, având în vedere dispozițiile art. 72 C. proc. civ., Curtea de apel a reținut în mod corect că acodul de delegare invocat de către pârât nu a dat naștere unei obligații de garanție din partea autorității de management în legătură cu actele încheiate de organismal intermediar, care să justifice chemarea în garanție a autorității de management în acțiunea în contencios administrativ prin care se solicită anularea unor acte administrative emise de organismul intermediar.

25. Faptul că autoritatea de management care a delegat atribuții către organisme intermediare rămâne responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate nu conduce la concluzia că în sarcina acesteia s-a stabilit o obligație de garanție pentru actele administrative emise de organismul intermediar pentru constatarea neregulilor identificate în derularea contractelor de finanțare și stabilirea creanțelor bugetare.

26. Cererea de chemare în garanție nu este admisibilă, deoarece nu există un temei legal sau un raport juridic între pârât și chematul în garanție, în baza căruia chematul în garanție să răspundă față de pârât pentru actul administrativ emis de aceasta.

26. Pentru aceste motive, curtea constată că cererea de chemare în garanție nu întrunește condițiile prevăzute de dispozițiile art. 72 alin. (1) C. proc. civ., în mod legal instanța de fond a respins această cerere ca inadmisibilă, considerente pentru care va respinge recursul ca nefondat.

VI Soluția instanței de recurs

27. Pentru aceste considerente, nefiind incidente motivele de recurs invocate de recurentul pârât, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

Sursa informației: www.scj.ro.