Cerere privind obligarea pârâtei le emiterea unor noi decizii de salarizare prin corectarea valorii de referinţă sectorială şi plata diferenţei de remuneraţie actualizată conform dobânzii legale

• Legea nr. 567/2004: art. 3
• Legii nr. 284/2010: art. 7
• NCPC: art. 127 alin. (1) şi (3)
• NCPC: art. 133 pct. 2
• NCPC: art. 135

Constată că prin cererea formulată la 29.03.2017, reclamantele A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel București și Ministerul Justiției, obligarea pentru primul pârât la emiterea, începând cu 09.04.2015, a unor noi decizii de salarizare prin corectarea valorii de referință sectorială la 347,10 RON, la 381,23 RON, respectiv la 405 RON, precum și plata diferenței de remunerație, diferență ce urmează să fie actualizată și să se calculeze dobânzile legale.

Au solicitat reclamantele și obligarea pârâtului Ministerul Justiției la asigurarea fondurilor necesare atât pentru recalcularea indemnizației de încadrare, cât și a diferențelor salariale de care reclamantele au fost lipsite.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 891 din 5 martie 2018)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt și de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, există conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe îl constituie problema instanței competente teritorial să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că reclamantele A. și B. au învestit instanța de contencios administrativ a Curții de Apel București cu o acțiune ce are ca obiect obligarea Curții de Apel București la emiterea, începând cu data de 09.04.2015, a unor noi decizii de salarizare prin corectarea valorii de referință sectorială la 347,10 RON, la 381,23 RON, respectiv la 405 RON, precum și plata diferenței de remunerație, diferență ce urmează să fie actualizată și să se calculeze dobânzile legale.

Reclamanta A. îndeplinește funcția de agent procedural, iar B. îndeplinește funcția de muncitor, ambele în cadrul Curții de Apel București, așadar cele două reclamante nu îndeplinesc funcția de grefier pentru a le fi aplicabile disp. art. 3 din Legea nr. 567/2004 și dispozițiile speciale ale 127 alin. (1) și (3) din C. proc. civ.

Dispozițiile art. 127 C. proc. civ. prevăd că „(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. … (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor”.

Aceste dispoziții se referă la grefieri, și nu la funcțiile de agent procedural și muncitor. Art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 prevede că „Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT., iar conform alin. (4) „Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer”.

Pentru aceste motive, sunt incidente dispozițiile legale de drept comun în materie, în vigoare la data formulării cererii de către reclamante, și anume dispozițiile Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Anexa VII, capitolul VIII, secțiunea I, art. 7, (), potrivit cărora:

„(1) Personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării actului administrativ al ordonatorului de credite, la organele de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori, după caz, la colegiile de conducere ale curților de apel sau parchetelor de pe lângă acestea. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile. (2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sau, după caz, a Curții de Apel București, pentru celelalte hotărâri. Hotărârile pronunțate sunt irevocabile”.

La data formulării cererii de către reclamantele A. și B., respectiv la data de 29.03.2017, era în vigoare Legea nr. 284/2010, care a fost abrogată la data de 01 iulie 2017 prin Legea nr. 153/2017.

Față de aceste împrejurări, având în vedere obiectul cauzei și calitatea reclamantelor, se constată că sunt incidente dispozițiile Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Anexa VII, capitolul VIII, secțiunea I, art. 7 (în vigoare la data formulării cererii reclamantelor), motive pentru care competența de soluționare a prezentei cauze revenind Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

2. Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Sursa informației: www.scj.ro.