Cerere privind obligarea pârâtei la plata către reclamant a subvenţiilor acordate angajatorilor, cu dobândă legală, penalităţi şi actualizată de la data scadenţei, daune morale și cheltuieli de judecată. Stabilirea competenței de soluționare a cauzei

• Legea nr. 76/2002: art. 119 alin. (1)
• NCPC: art. 112 alin. (2)
• NCPC: art. 127 alin. (2)
• NCPC: art. 133 pct. 2 teza I
• NCPC: art. 135 alin. (4)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu la data de 05.04.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ VÂLCEA și TRIBUNALUL VÂLCEA, a solicitat ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligată pârâta A.J.O.F.M. Vâlcea să plătească reclamantului subvenția acordată angajatorilor în baza Legii nr. 76/2002 în sumă de 2250 RON/lunar pentru 12 luni consecutive, cu dobândă legală, penalități și actualizată de la data scadenței, precum și suma de 100.000 RON daune morale, cu cheltuieli de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 85 din Legea nr. 76/2002.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 791 din 5 aprilie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 18 martie 2022, sub același număr de dosar.

Constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competență, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu, pentru următoarele considerente:

În speță, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâții A.J.O.F.M. Vâlcea și Tribunalul Vâlcea, plata subvenției acordate angajatorilor în temeiul Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

În ceea ce privește pârâtul Tribunalul Vâlcea, reclamantul a arătat că acesta, în mod ilegal și abuziv, a declinat cauza de la completul specializat conflicte de muncă și asigurări sociale, la secția de contencios administrativ, unde în mod ilegal a fost anulată cererea.

Având în vedere că reclamantul a formulat pretenții (daune morale) și în legătură cu acest pârât, invocând o pretinsă faptă ilegală și abuzivă a Tribunalului Vâlcea, Înalta Curte constată că, în cauză, nu se poate reține ipoteza pârâtului fictiv prevăzută de art. 112 alin. (2) din C. proc. civ.

Mai mult decât atât, dată fiind calitatea de pârât a Tribunalului Vâlcea, în speță, sunt incidente dispozițiile referitoare la competența facultativă prevăzută de art. 127 alin. (2) raportat la art. 127 alin. (2^1) din C. proc. civ., care vizează și ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

Așadar, în cazul cererii introduse împotriva unei instanțe de judecată care ar fi de competența respectivei instanțe sau a unei instanțe inferioare, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Astfel, în ceea ce privește competența de soluționare a litigiului pendinte, Înalta Curte reține că, potrivit art. 119 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, „Litigiile rezultate ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi se soluționează de către instanțele judecătorești competente, potrivit legii”.

Chiar dacă normele de competență aplicabile ar fi atras competența de soluționare a Tribunalului Vâlcea, date fiind circumstanțele cauzei, este incident art. 127 alin. (2) coroborat cu art. 127 alin. (2)^1 C. proc. civ., situație în care competența de soluționare a litigiului aparține unui tribunal situat în circumscripția uneia dintre curțile de apel învecinate Curții de Apel Pitești.

Cum Tribunalul Sibiu este o instanță judecătorească de același grad cu Tribunalul Vâlcea (instanța competentă), aflată în circumscripția unei curți de apel (Curtea de Apel Alba Iulia) învecinate cu Curtea de Apel Pitești, în a cărei circumscripție se află instanța competentă potrivit legii (Tribunalul Vâlcea), în temeiul art. 135 alin. (2) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu.

Sursa informației: www.scj.ro.