Cerere privind anularea în tot a deciziei prin care s-a dispus suspendarea autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc tip slot-machine. Recurs nefondat

18 iun. 2024
Vizualizari: 81
  • H.G. nr. 111/2016: art. 150 ali. 1 lit. r)
  • H.G. nr. 111/2016: art. 151 alin. (3)
  • Legea 554/2004: art. 20 alin. (1)
  • NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 8
  • NCPC: art. 496
  • O.G. nr. 2/2001: art. 5
  • O.G. nr. 2/2001: art. 7
  • O.G. nr. 77/2009: art. 7

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 28.10.2020, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc anularea, în tot, a Deciziei nr. 1621 emisă de Comitetul de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) în data de 12.07.2019, prin care s-a dispus suspendarea autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc tip slot-machine clasa A pentru mijloacele de joc cu seriile: 174259, 709902 și 709908, ce au fost emise în favoarea A. S.R.L., CUI: x, mijloacele de joc tip slot-machine exploatate în punctul de lucru situat în Marghita, str. x, jud. Bihor, pentru o perioadă de 2 (două) luni, precum și a Deciziei nr. 1905 emisă de Comitetul de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) în data de 27.08.2019, prin care s-a dispus respingerea plângerii prealabile formulate împotriva deciziei nr. 1621/12.07.2019.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 2561 din 10 mai 2022)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și raportat la prevederile legale din materia supusă verificării, Înalta Curte reține că recursul este nefondat, în considerarea celor în continuare arătate.

Prealabil, Înalta Curte va respinge excepția tardivității recursului declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. reținând dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea 554/2004, potrivit cărora „Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare” și faptul că hotărârea instanței de fond a fost comunicată la data de 19 mai 2020, iar cererea de recurs a fost transmisă la data de 4 iunie 2020 potrivit facturii emisă de Poșta Română și depusă în ședința de judecată, aspecte în raport de care recursul a fost declarat cu respectarea termenului prevăzut de lege.

Referitor la criticile privind interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 151 alin. (3) din H.G. nr. 111/2016 și art. 5 și 7 din O.G. nr. 2/2001, Înalta Curte le va respinge ca neîntemeiate.

Astfel, se reține că prin Decizia nr. 1621/12.07.2019 – dosar fond -pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a dispus suspendarea autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc tip slot machine clasa A pentru 3 mijloace de joc exploatate în punctul de lucru al reclamantei din localitatea Marghita str. x județ Bihor pentru o perioadă de două luni, dar nu mai mult decât valabilitatea autorizațiilor.

În motivarea deciziei, se arată că s-a constatat că în 21.04.2019 la acest punct de lucru nu au fost respectate dispozițiile art. 150 ali. 1 lit. r) din H.G. nr. 111/2016, întrucât reclamanta a permis accesul unui minor în agenția de pariuri, faptele fiind consemate în procesul-verbal nr. x/05.06.2019 și în procesul-verbal de constatare a contravenției nr. x/19.06.2019. Pentru aceasta, reclamantei i s-a aplicat sancțiunea avertisment, fiind reținută săvârșirea contravenției indicate la art. 151 alin. (1) lit. c) din același act normativ.

Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat plângere prealabilă înregistrată sub nr. x/2019 de către pârât, plângere ce a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 1905/27.08.2019 – dosar fond.

Contrar criticilor recurentei, Înalta Curte arată că instanța de fond a aplicat în mod corect dispozițiile art. 151 alin. (3) din H.G. nr. 111/2016 apreciind raportat la probatoriul administrat că societatea recurentă „nu a aluat măsurile impuse de lege pentru a îmopiedica prezența minorilor în agenție” și „nu a dovedit o intervenție fermă în situația data”.

Actul administrativ contestat în cauză cuprinde situația de fapt, reținută în conformitate cu procesele-verbale de control și constatare a verificărilor și procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, și dispozițiile legale în temeiul cărora a fost întocmit și a fost aplicată măsura suspendării.

Conform art. 7 din O.G. nr. 77/2009, prin participant la jocul de noroc se înțelege orice persoană fizică majoră, cu vârsta de cel puțin 18 ani împliniți, care dorește și are dreptul legal să participe la jocuri de noroc autorizate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență și a reglementărilor specifice.

Participarea la joc presupune acceptarea necondiționată a regulamentului respectivului joc de noroc.

Se interzice participarea la jocuri de noroc tradiționale a persoanelor care nu dețin asupra lor acte de identitate valabile.

Accesul minorilor în locațiile specializate pentru desfășurarea jocurilor de noroc, precum și participarea acestora la orice tip de joc de noroc sunt interzise.

Art. 150 alin. (1) lit. r) din H.G. nr. 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea jocurilor de noroc prevede că:

„să nu permită accesul minorilor în locațiile în care se desfășoară activități de jocuri de noroc, la mijloacele de joc sau la sistemele informatice care permit participarea la jocurile de noroc”.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

La art. 8 din normele metodologice se arată că organizatorii de jocuri de noroc sunt obligați să prevadă în mod expres în regulamentul de joc interzicerea accesului minorilor în locațiile specializate pentru exploatarea jocurilor de noroc. Interdicția minorilor de a participa la jocurile de noroc va fi afișată la loc vizibil în locații ori pe pagina de start a website-ului prin care se desfășoară activitatea, în cazul jocurilor de noroc la distanță.

Organizatorii sunt obligați să interzică accesul minorilor în locațiile specializate pentru desfășurarea de jocuri de noroc, la mijloacele de joc ori la sistemele informatice care permit participarea la jocul de noroc. În scopul stabilirii dreptului de participare la jocul de noroc, organizatorii pot solicita participanților prezentarea unui act de identitate.

Raportat la aceste dispoziții legale, instanța de fond printr-o detaliată și amănunțită analiză a situației de fapt, a declarațiilor angajaților, a agenților de pază din punctul de lucru, lecturarea mesajelor din aparatul telefonic al angajatei, fișa de intervenție a echipajului 112 a concluzionat în mod corect că reclamanta nu a îndeplinit obligația impusă de lege conform cu care nu trebuia să permită accesul minorilor în locațiile în care se desfășoară activități de jocuri de noroc și la mijloacele de joc, minorul intrând în incintă nestingherit, deci având un acces necontrolat în locație, și apoi având acces la mașina de joc timp de circa 30 de minute fără a fi legitimat și fără a fi fost dispuse măsuri de verificare.

Mai arată Înalta Curte că nu pot fi primite alegațiile recurentei în sensul că dispozițiile art. 150 din H.G. nr. 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea jocurilor de noroc „nu sunt aplicabile în sensul reținut de instanță întrucât pentru aplicarea măsurii suspendării autorizațiilor de exploatare este necesară îndeplinirea unei condiții asențiale ce ține de tipicitatea faptei prevăzute de lege: gravitatea faptelor constatate și a consecințelor ce decurg din acestea”, nu pot fi primite.

Recurenta realizează o confuzie între normele de drept contravențional și normele de drept administrativ, aspect reținut de altfel și la fond.

Or, arată Înalta Curte că procesele-verbale de constatare a contravenție, respectiv procesul-verbal nr. x/05.06.2019 și procesul-verbal nr. x/19.06.2019 în cuprinsul cărora a fost stabilită fapta săvârșită, gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă, precum și anumite circumstanțe personale nu au fost contestate, cele reținute în cuprinsul acestora având caracter definitiv.

Din această perspectivă, critica recurentei în sensul că instanța de fond nu a luat în considerare dispozițiile art. 5 și art. 7 din O.G. nr. 2/2001 apare ca nefondată.

În egală măsură, nu pot fi validate alegațiile recurentei în sensul că „ulterior stabilirii pericolului social redus, a fost dispusă măsura suspendării autorizațiilor de exploatare, deși acesta din urmă corespundea unui pericol social ridicat”.

Potrivit dispozițiilor art. 151 alin. (1) Constituie contravenții la regimul exploatării jocurilor de noroc următoarele fapte:

(3) Comitetul de Supraveghere poate dispune, în funcție de consecințele produse, măsura suspendării autorizației/autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc până la 6 luni, pentru fiecare mijloc de joc în parte sau pentru toate mijloacele de joc situate într-o locație ori pentru locația/locațiile specializată(e), precum și pentru domeniile/platformele operatorilor, în funcție de gravitatea faptelor constatate și a consecințelor ce decurg din acestea, pentru una dintre faptele prevăzute la alin. (1).

Rezultă în mod indubitabil urmare a propriului raționament juridic că recurenta realizează o suprapunere între fapta contravențională săvârșită și sancționată conform dispozițiilor art. O.G. nr. 2/2001 și sancțiunea adminsitrativă aplicată de către Comitetul de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) potrivit dispozițiilor art. 151 din H.G. nr. 111/2016.

Or, stabilind că aspectele reținute în cuprinsul proceselor-verbale de contravenție au intrat sub autoritate de lucru judecat, „gravitatea faptelor constatate” nu mai poate fi reapreciată în această etapă, fiind evident că sancțiunea contravențională a avertismentului nu înlătură existența pericolului social, iar prin actul admisnistrativ emis pericolul social a fost apreciat proporțional cu sancțiunea suspendării autorizațiilor celor 3 mijloace de jocuri de noroc operată pentru o perioadă de 2 luni.

De altfel, instanța de fond în mod corect a apreciat că nu poate fi ignorat pericolul social concret generat prin faptele reclamantei și, față de valorile sociale protejate și în interesul bunei dezvoltări a minorilor, pârâtul a aplicat în mod just dispozițiile art. 151 alin. (3) din H.G. nr. 111/2016, luând măsura suspendării autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc pe o perioadă de timp orientată spre minimul prevăzut de lege tocmai în considerarea tuturor circumstanțelor reale ale săvârșirii faptei.

Pentru aceste considerente, nefiind incident motivul de casare invocat de recurentele-reclamante, prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Cerere privind anularea în tot a deciziei prin care s-a dispus suspendarea autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc tip slot-machine. Recurs nefondat was last modified: iunie 18th, 2024 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.