Cerere privind stabilirea şi recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi celelalte drepturi aferente, repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze reclamanții și obligarea pârâtului la alocarea fondurilor necesare plăţii drepturilor salariale solicitate

• Legea nr. 304/2004: art. 14 alin. (4) teza I
• Legea nr. 304/2004: art. 35 alin. (2)
• NCPC: art. 133 pct. 2 teza I
• NCPC: art. 135 alin. (4)
• NCPC: art. 136 alin. (1) şi (4)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția I civilă, la 13 noiembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD.,EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX.; YY., ZZ., AAA., BBB. și CCC. – în calitate de grefieri și grefieri-arhivari, DDD., EEE. – în calitate de aprozi; FFF., GGG. – în calitate de șoferi, toți încadrați ca personal auxiliar de specialitate și conex în cadrul Tribunalului Vâlcea, i-au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Pitești și Tribunalul Vâlcea, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța:

1. să stabilească și să recalculeze indemnizația de încadrare și celelalte drepturi aferente, raportat la o valoare de referință sectorială în cuantum de 440,154 RON (reprezentând VRS 405 RON ce trebuia acordată la nivelul anului 2007, la care se adaugă majorările cu 4% – începând cu 1 aprilie 2008 și 4,5% – începând cu 1 octombrie 2008, conform art. 2 din O.G. nr. 13/2008, începând cu 9 aprilie 2015, respectiv de 484,169 RON (cuantum ce cuprinde majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015), începând cu 1 decembrie 2015 și pentru viitor (mențiunea pentru viitor a fost introdusă prin cererea adițională depusă la fila x);

2. să repare prejudiciul creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze, respectiv să fie obligat pârâtul Tribunalul Vâlcea la plata pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul la care reclamanții sunt îndreptățiți și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective, precum și

3. să fie obligat pârâtul Ministerul Justiției la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale solicitate.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 358 din 19 februarie 2020)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Dispozițiile privitoare la conflictul de competență sunt aplicabile și în cazul completelor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere, conform art. 136 alin. (1) și (4) C. proc. civ.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestor texte de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două complete ale aceleiași instanțe – LM 20 A II și 18A CIV – din cadrul Curții de Apel Ploiești – s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între completele sesizate sunt reciproce și cel puțin unul dintre cele două complete este competent să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Reclamanții au solicitat recalcularea drepturilor salariale și plata diferențelor salariale ca urmare a recalculării acestor drepturi.

Așadar, acțiunea are ca obiect un conflict individual de muncă.

Potrivit art. 35 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, „în cadrul curților de apel funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru (…) cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale (…)”.

Prin raportare la acest text de lege, instanța supremă constată că apelul declarat împotriva sentinței primei instanțe a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești, fiind repartizat în mod aleatoriu completului LM 20 A II la 21 august 2019.

Repartizarea apelului la acest complet s-a făcut în baza hotărârilor nr. 9 din 22 mai 2019 și 12 din 20 iunie 2019 ale Colegiului de conducere al Curții de Apel Ploiești, prin care au fost înființate complete specializate în soluționarea litigiilor de muncă.

Prin sentința nr. 554 din 21 august 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019 și rămasă definitivă prin respingerea recursului declarat împotriva acesteia, Tribunalul Argeș, secția Civilă a dispus suspendarea executării art. II din hotărârea nr. 9 din 22 mai 2019 și a art. I din hotărârea nr. 12 din 20 iunie 2019 ale Colegiului de conducere al Curții de Apel Ploiești.

Față de caracterul executoriu al acestei sentințe, conform art. 14 alin. (4) teza I din Legea nr. 554/2004, se impune determinarea momentului de la care produce efecte măsura suspendării executării în vederea stabilirii completului competent material procesual să soluționeze apelul.

Astfel, spre deosebire de anularea unui act administrativ, care produce efecte și pentru trecut, suspendarea executării unui act administrativ reprezintă operațiunea juridică de întrerupere vremelnică a efectelor acestuia, producând efecte numai pentru viitor.

Ca atare, efectele produse de hotărârile nr. 9 din 22 mai 2019 și 12 din 20 iunie 2019 ale Colegiului de Conducere din cadrul Curții de Apel Ploiești se mențin pe toată perioada cuprinsă între data adoptării lor și data la care s-a dispus măsura suspendării executării, respectiv 21 august 2019.

Câtă vreme aceste hotărâri nu au fost anulate printr-o hotărâre judecătorească, ele se bucură în continuare de prezumția de legalitate.

În aceste condiții, instanța supremă reține că învestirea completului specializat în materia litigiilor de muncă s-a realizat la momentul la care i s-a repartizat în mod aleatoriu apelul declarat în cauză.

Or, repartizarea apelului către acest complet s-a făcut anterior pronunțării sentinței nr. 554 din 21 august 2019 a Tribunalului Argeș, prin care s-a dispus măsura suspendării executării, respectiv la 10 iulie 2019.

Prin urmare, la momentul învestirii sale, completul specializat în materia litigiilor de muncă era competent material procesual să soluționeze apelul declarat în cauză.

Cum măsura suspendării executării produce efecte numai pentru viitor, rezultă că această măsură nu a afectat competența materială procesuală a completului inițial, acesta fiind învestit cu soluționarea apelului anterior datei dispunerii suspendării.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, raportat la art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea completului inițial învestit LM 20 A II din cadrul Curții de Apel Ploiești, secția I civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.