Cerere introdusă împotriva unui judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza

11 apr. 2022
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 219
  • C. muncii: art. 269 alin. (2)
  • Legea nr. 62/2011: art. 210
  • NCPC: art. 127 alin. (1)
  • NCPC: art. 130 alin. (3)
  • NCPC: art. 135 alin. (4)

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 936 din 3 iunie 2020)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea litigiului, Înalta Curte reține următoarele:

Reclamanții, care dețin calitatea de prim procuror și grefier-șef la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia, au învestit Tribunalului Vâlcea cu un conflict de muncă, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și Ministerul Finanțelor Publice.

Campanie Craciun UJmag 2020

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, „dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea”, iar potrivit alin. (3) aceste dispoziții se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor și grefierilor.

În speță, reclamanții își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, iar, potrivit normelor de procedură aplicabile conflictelor de muncă, competența soluționării acțiunii aparține tribunalului în a cărui circumscripție aceștia își au domiciliul sau locul de muncă.

Prin urmare, cum cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți nu este de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, competența teritorială nu poate fi determinată în condițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.. Totodată, competența teritorială nu poate fi stabilită nici potrivit dispozițiilor art. 127 alin. (2^1) C. proc. civ., atât timp cât instanța de judecată nu are calitatea de pârâtă.

Așa fiind, competența teritorială trebuie stabilită conform dispozițiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii, potrivit cărora competența de soluționare a conflictelor de muncă aparține instanței de la domiciliul sau, după caz, sediul reclamantului și art. 210 din Legea nr. 62/2011, conform cărora „cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul”.

Așadar, obiectul cererii de chemare în judecată nu atrage incidența unor norme de competență teritorială exclusivă, ci a unora de ordine privată, care reglementează o competență alternativă între instanța de la domiciliul reclamantului și cea de la locul de muncă al acestuia.

Potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., „necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe”.

Prin urmare, atât timp cât în speță nu sunt incidente norme de competență exclusivă, de ordine publică, necompetența teritorială relativă poate fi invocată numai de pârât, nu și de instanță din oficiu, cu atât mai puțin cu cât reclamanții au renunțat la beneficiul de a sesiza instanțele în favoarea cărora operează motivele de competență speciale prevăzute de Codul muncii.

Altfel spus, Tribunalul Vâlcea nu putea invoca, din oficiu, excepția necompetenței sale teritoriale, de ordine privată, întrucât se opun dispozițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ.

Așa fiind, Înalta Curte constată că, în condițiile în care pârâții nu au invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Vâlcea, această instanță a fost legal învestită și a devenit singura competentă în soluționarea cauzei.

Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a litigiului va fi stabilită în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Sursa informației: www.scj.ro.

Cerere introdusă împotriva unui judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza was last modified: aprilie 9th, 2022 by Redacția ProLege
Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.