Cerere în vederea obligării pârâților de a acorda reclamanților calitatea de „veterani din teatrele de operaţii”. Stabilirea competenței de soluționare a cauzei

• Legea nr. 168/2020: art. 12
• Legea nr. 168/2020: art. 2 lit. b)
• Legea nr. 168/2020: art. 4
• Legea nr. 554/2004: art. 1 alin. (1)
• Legea nr. 554/2004: art. 10 alin. (1) şi (3)
• Legea nr. 554/2004: art. 2 alin. (1) lit. f)
• NCPC: art. 123
• NCPC: art. 135 alin. (1) şi (4)

Prin acțiunea înregistrată la data de 26.02.2021, pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanții A., B. și C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul București, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în calitate de expert:

– obligarea pârâților Ministerul Justiției și Tribunalul București să acordare reclamantei A. calitatea de „veteran din teatrele de operații”, conform dispozițiilor art. 4 din Legea cu nr. 168/2020, precum și drepturile prevăzute de Legea cu nr. 168/2020 (art. 5, art. 12 alin. (1) lit. b), c) etc.) care decurg din această calitate, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 168/2020;

– obligarea pârâtului Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să acordare reclamantului B. calitatea de „veteran din teatrele de operații”, conform dispozițiilor art. 4 din Legea cu nr. 168/2020, precum și drepturile prevăzute de Legea cu nr. 168/2020 (art. 5, art. 12 alin. (1) lit. b), c) etc.) care decurg din această calitate, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 168/2020;

– obligarea pârâtului Ministerul Justiției să acorde reclamantului C. calitatea de „veteran din teatrele de operații”, conform dispozițiilor art. 4 din Legea cu nr. 168/2020, precum și drepturile prevăzute de Legea cu nr. 168/2020 (art. 5, art. 12 alin. (1) lit. b), c) etc.) care decurg din această calitate, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 168/2020;

– obligarea pârâților la la actualizarea sumelor de bani corespunzătoare, prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea cu nr. 168/2020, în funcție de rata inflației, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată până la data achitării efective.

În drept, au invocat prevederile Legii nr. 168/2020, dispozițiile art. 1 precum și celelalte dispoziții legale din Codul Muncii, Legea 53/2003, art. 16 alin. (1) și art. 20 din Constituția României, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Protocolul cu nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 1, art. 2 din Ordonanța Guvernului cu nr. 137/2000 republicată, precum și toate prevederile legale menționate în cuprinsul cererii.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 5923 din 8 decembrie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, „(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public”.

Conform art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, „activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim”.

Deci, contenciosul administrativ este activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.

În cauză, rezumând obiectul capetelor nr. 1, 2, 3, 5 și 7 din acțiunea reclamanților astfel cum a fost modificată, în privința cărora s-a ivit conflictul negativ de competență, se constată că acestea privesc obligarea pârâților la efectuarea demersurilor și formalităților pentru includerea misiunilor la care au participat (EUPOL Afganistan, EUCAP Nestor/Somalia) în categoria misiunilor prevăzute de art. 2 lit. b) din Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat, la emiterea normelor de aplicare a Legii nr. 168/2020 și, respectiv, la emiterea în favoarea reclamanților a ordinelor de conferire a calității de „veteran din teatrele de operații”, conform art. 4 din Legea nr. 168/2020.

Reține Înalta Curte că, potrivit art. 12 din Legea nr. 168/2020,

„Art. 12. – (1) Personalul participant care a dobândit calitatea de „Veteran din teatrele de operații” și care nu este invalid, rănit ori nu a dobândit afecțiuni fizice și/sau psihice în urma participării la acțiuni militare, misiuni și operații beneficiază de următoarele drepturi:

a) dreptul de a purta uniforma militară, după trecerea în rezervă sau în retragere;

b) o sumă forfetară lunară, neimpozabilă, în procent de 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, pentru personalul în activitate;

c) o indemnizație lunară, neimpozabilă, în valoare de 1.000 RON, după trecerea în rezervă sau retragere, precum și la încetarea raporturilor de muncă sau serviciu, după caz.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) se acordă beneficiarului, reprezentantului legal ori mandatarului acestora împuterniciți prin procură, conform metodologiei stabilite prin ordin al conducătorului instituției din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională”.

Deci, obiectul principal al prezentei acțiuni, astfel cum a fost modificată, îl constituie obligarea autorităților pârâte la efectuarea unor demersuri și la emiterea unor acte administrative cu caracter individual (respectiv la emiterea ordinelor de conferire a calității de „veteran din teatrele de operații”, în sensul art. 12 din Legea nr. 168/2020), la care reclamanții apreciază că sunt îndreptățiți, pentru a beneficia de anumite drepturi prevăzute de lege.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Prin urmare, în raport cu pretențiile reclamanților, acțiunea are natura juridică a unui litigiu de contencios administrativ.

În ceea ce privește opinia reclamanților, context în care Curtea de Apel București a făcut trimitere la principiul disponibilității, Înalta Curte apreciază că instanței de judecată îi revine deplina competență de identificare și de aplicare a normelor de drept incidente, în raport cu cadrul procesual stabilit de părți și cu motivele invocate în acțiune. Chiar dacă părțile se opun, instanța va stabili calificarea juridică a cererii cu care este învestită potrivit prevederilor legale.

Astfel, în raport cu dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, care reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal, în raport cu organul emitent al actului, și competența teritorială, în funcție de domiciliul reclamantului, Înalta Curte constată că aparține Curții de apel București, secția de contencios administrativ și fiscal competența soluționării acțiunii reclamanților, în privința capătului de cerere avându-l ca pârât pe Tribunalul București operând prorogarea legală de competență, conform art. 123 C. proc. civ.

4. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Sursa informației: www.scj.ro.