Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
447 views
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, „(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public”.
Conform art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, „activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim”.
Deci, contenciosul administrativ este activitatea de soluţionare, de către instanţele de contencios administrativ competente, a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acţiunii judiciare.
În cauză, rezumând obiectul capetelor nr. 1, 2, 3, 5 şi 7 din acţiunea reclamanţilor astfel cum a fost modificată, în privinţa cărora s-a ivit conflictul negativ de competenţă, se constată că acestea privesc obligarea pârâţilor la efectuarea demersurilor şi formalităţilor pentru includerea misiunilor la care au participat (EUPOL Afganistan, EUCAP Nestor/Somalia) în categoria misiunilor prevăzute de art. 2 lit. b) din Legea nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat, la emiterea normelor de aplicare a Legii nr. 168/2020 şi, respectiv, la emiterea în favoarea reclamanţilor a ordinelor de conferire a calităţii de „veteran din teatrele de operaţii”, conform art. 4 din Legea nr. 168/2020.
Reţine Înalta Curte că, potrivit art. 12 din Legea nr. 168/2020,
„Art. 12. – (1) Personalul participant care a dobândit calitatea de „Veteran din teatrele de operaţii” şi care nu este invalid, rănit ori nu a dobândit afecţiuni fizice şi/sau psihice în urma participării la acţiuni militare, misiuni şi operaţii beneficiază de următoarele drepturi:
a) dreptul de a purta uniforma militară, după trecerea în rezervă sau în retragere;
b) o sumă forfetară lunară, neimpozabilă, în procent de 25% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pentru personalul în activitate;
c) o indemnizaţie lunară, neimpozabilă, în valoare de 1.000 RON, după trecerea în rezervă sau retragere, precum şi la încetarea raporturilor de muncă sau serviciu, după caz.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se acordă beneficiarului, reprezentantului legal ori mandatarului acestora împuterniciţi prin procură, conform metodologiei stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”.
Deci, obiectul principal al prezentei acţiuni, astfel cum a fost modificată, îl constituie obligarea autorităţilor pârâte la efectuarea unor demersuri şi la emiterea unor acte administrative cu caracter individual (respectiv la emiterea ordinelor de conferire a calităţii de „veteran din teatrele de operaţii”, în sensul art. 12 din Legea nr. 168/2020), la care reclamanţii apreciază că sunt îndreptăţiţi, pentru a beneficia de anumite drepturi prevăzute de lege.
Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.
Prin urmare, în raport cu pretenţiile reclamanţilor, acţiunea are natura juridică a unui litigiu de contencios administrativ.
În ceea ce priveşte opinia reclamanţilor, context în care Curtea de Apel Bucureşti a făcut trimitere la principiul disponibilităţii, Înalta Curte apreciază că instanţei de judecată îi revine deplina competenţă de identificare şi de aplicare a normelor de drept incidente, în raport cu cadrul procesual stabilit de părţi şi cu motivele invocate în acţiune. Chiar dacă părţile se opun, instanţa va stabili calificarea juridică a cererii cu care este învestită potrivit prevederilor legale.
Astfel, în raport cu dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, care reglementează competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal, în raport cu organul emitent al actului, şi competenţa teritorială, în funcţie de domiciliul reclamantului, Înalta Curte constată că aparţine Curţii de apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal competenţa soluţionării acţiunii reclamanţilor, în privinţa capătului de cerere avându-l ca pârât pe Tribunalul Bucureşti operând prorogarea legală de competenţă, conform art. 123 C. proc. civ.
4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Sursa informației: www.scj.ro.
