Cerere în vederea obligării pârâtei de a calcula și plăti drepturile salariale restante, reprezentate de recompensa anuală aferentă, actualizate cu indicele de inflație, plata daunelor-interese reprezentând dobânda legală penalizatoare pentru plata cu întârziere a sumelor pretinse și calcularea și virarea taxelor și impozitelor corespunzătoare drepturilor salariale solicitate în cauză
- NCPC: art. 509 alin. (1)
- NCPC: art. 513 alin. (4)
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 2 septembrie 2016 pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. x/2016, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ. și RRR., în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA NAȚIONALĂ A SĂRII S.A., au solicitat:
– obligarea pârâtei să calculeze și să plătească drepturile salariale restante reprezentate de recompensă anuală aferentă anilor 2013-2015, actualizate cu indicele de inflație, cu următoarele particularități:
– doar pentru anul 2015 pentru reclamantul NNN.,
– doar pentru anii 2014-2015, pentru reclamanții YY., HH., BBB., FFF., LLL., DDD., CCC., JJJ., MMM., RRR. și XX.,
– pentru perioada 2013-2015 pentru ceilalți reclamanți;
– obligarea pârâtei la plata daunelor-interese reprezentând dobânda legală penalizatoare pentru plată cu întârziere a sumelor pretinse, calculată de la momentul nașterii drepturilor până la momentul plății efective și,
– obligarea pârâtei la calcularea și virarea taxelor și impozitelor corespunzătoare drepturilor salariale solicitate în cauză.
(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 649 din 26 martie 2019)
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Analizând cererea de revizuire prin prisma motivelor invocate și a normelor legale incidente, Înalta Curte urmează să o respingă în considerarea celor ce succed:
Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ., „revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul” se poate cere în cele unsprezece cazuri expres și limitativ prevăzute de acest text.
Prin urmare, potrivit normei legale menționate, antamarea fondului cauzei prin hotărârea a cărei revizuire se cere este o condiție de admisibilitate a căii de atac de retractare, cu excepția cazurilor prevăzute de alin. (2) al art. 509 C. proc. civ., respectiv a celor prevăzute la alin. (1) pct. 3, doar în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10, cazuri în care sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul.
În speță, revizuenții și-au fondat cererea de revizuire pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. vizează existența unor „hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri”.
Astfel, chiar din redactarea normei menționate, respectiv din sintagma „hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe…” rezultă cu evidență condițiile impuse pentru admisibilitatea cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv: existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile judecătorești în cauză să fie pronunțate în dosare diferite; să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză; în cel de-al doilea proces să nu fi fost invocată excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată.
Rațiunea reglementării acestui caz de revizuire rezidă în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, prin adoptarea de către instanțe de soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, situație de natură să determine imposibilitatea executării hotărârilor ca și consecință a împrejurării că fiecare dintre părți s-ar prevala de hotărârea favorabilă sieși. Astfel, pentru depășirea acestei situații insurmontabile, legiuitorul a statuat posibilitatea revizuirii ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.
În speță, hotărârile pretins potrivnice, a căror autoritate de lucru judecat se susține că este înfrântă de decizia civilă nr. 4580 din 31 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2016, sunt următoarele:
1. Decizia civilă nr. 2953/2017 din 12 mai 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2015, prin care Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca inadmisibil apelul formulat de reclamantul HH. împotriva sentinței civile nr. 8750 din 7 octombrie 2016 a Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și ca nefondat apelul declarat de pârâta SOCIETATEA NAȚIONALĂ A SĂRII S.A., declarat împotriva aceleiași hotărâri.
Prin sentința civilă nr. 8750 din 7 octombrie 2016, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a admis în parte acțiunea formulată așa cum a fost modificată; a obligat-o pe pârâta SOCIETATEA NAȚIONALĂ A SĂRII S.A. să plătească reclamantului HH. recompensa anuală brută pentru anul 2012 în cuantum de 7.523 RON și recompensa anuală brută aferentă anului 2013 (diferența) în cuantum de 7.238 RON, precum și cheltuieli de judecată în sumă de 1.003 RON, reprezentând onorariu expert.
2. Decizia nr. 6051 din 8 decembrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016, prin care a Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-pârâtă SOCIETATEA NATIONALĂ A SĂRII S.A. împotriva sentinței civile nr. 1529 din 3 martie 2017 a Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-reclamantă TTT..
Prin sentința civilă nr. 1529 din 3 martie 2017, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâta SOCIETATEA NATIONALĂ A SĂRII S.A. A admis acțiunea formulată de reclamanta TTT. și a obligat-o pe pârâtă către reclamantă la plata drepturilor salariale reprezentând recompensa anuală aferentă anilor 2013-2015, calculată potrivit dispozițiilor art. 160 alin. (1)-(4) din contractele colective de muncă unice pentru anii 2012-2013 și 2014-2015, sume actualizate cu indicele de inflație la data plătii efective. Totodată, tribunalul a obligat-o pe pârâtă să îi plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumelor reprezentând recompensa anuală aferentă anilor 2013-2015, de la data scadenței, respectiv din luna decembrie a fiecărui an și până la data plății efective.
3. Decizia civilă nr. 3168 din 3 septembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, prin care Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta-pârâtă SOCIETATEA NAȚIONALĂ A SĂRII S.A. împotriva sentinței civile nr. 1176 din 13 februarie 2018 a Tribunalului București, secția a VIII-a civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-reclamantă SSS..
Prin sentința civilă nr. 1176 din 13 februarie 2018, Tribunalul București, secția a VIII-a civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune. A admis în parte acțiunea și a obligat-o pe pârâta SOCIETATEA NAȚIONALĂ A SĂRII S.A să plătească reclamantei SSS. recompensa anuală aferentă anului 2015 calculată potrivit dispozițiilor art. 160 alin. (2) din Contractul colectiv de muncă aferent anilor 2014 și 2015, precum și dobândă legală penalizatoare și actualizarea cu indicele de inflație aferent, de la momentul nașterii dreptului până la momentul plății. Totodată, tribunalul a obligat-o pe pârâtă la calcularea și virarea taxelor și impozitelor corespunzătoare acestor drepturi salariale și a respins cererea privind plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
4. Decizia nr. 1859 din 4 octombrie 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2014, prin care Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta SOCIETATEA NAȚIONALĂ A SĂRII S.A. – UUU. împotriva sentinței civile nr. 800 din 16 martie 2016 a Tribunalului Prahova, în contradictoriu cu reclamantul VVV., în numele membrilor de sindicat WWW., XXX., YYY., ZZZ., BBB., AAAA., BBBB., CCCC., LLL., MMM., FFF., CCC., XX., RRR. și DDD..
Prin sentința civilă nr. 800 din 16 martie 2016, Tribunalul Prahova a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâta SOCIETATEA NAȚIONALĂ A SĂRII S.A. – UUU.. A admis acțiunea modificată și precizată formulată de reclamantul VVV., în numele membrilor de sindicat WWW., XXX., YYY., ZZZ., BBB., AAAA., BBBB., CCCC., LLL., MMM., FFF., CCC., XX., RRR. și DDD. împotriva pârâtei SOCIETATEA NAȚIONALĂ A SĂRII S.A. – UUU. și, în consecință, a obligat-o pe pârâtă să le plătească membrilor de sindicat nominalizați în raportul de expertiză DDDD., inclusiv conform îndreptării de eroare materială, sumele de bani indicate, reprezentând recompensă anuală pentru anii 2011-2013 și câte 400 RON fiecărui membru, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert.
5. Decizia nr. 1837/2018 din 26 septembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, prin care Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta SOCIETATEA NAȚIONALĂ A SĂRII S.A. împotriva sentinței civile nr. 1257 din 2 aprilie 2018 a Tribunalului Prahova, în contradictoriu cu reclamantul VVV..
Prin sentința civilă nr. 1257 din 2 aprilie 2018, Tribunalul Prahova a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă SOCIETATEA NAȚIONALĂ A SĂRII S.A. – UUU.. A admis acțiunea formulată de reclamantul VVV. și a obligat-o pe pârâtă să le plătească membrilor de sindicat WWW. și EEEE. recompensa anuală pentru anii 2014 – 2015 conform raportului de expertiză efectuat de expertul FFFF., ce face parte integrantă din hotărâre. S-a luat act că reclamanta va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
Verificarea hotărârii a cărei revizuire s-a cerut prin raportare la deciziile pretins potrivnice relevă faptul că nu este întrunită condiția triplei identități pentru a se putea reține existența autorității de lucru judecat a hotărârilor anterioare față de decizia civilă nr. 4580 din 31 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2016.
Astfel, în litigiile în care au fost pronunțate deciziile pretins contradictorii părțile nu sunt aceleași, iar obiectul cauzei este diferit, în sensul că, deși s-a solicitat acordarea aceluiași drept salarial constând în recompensa anuală, a vizat intervale de timp diferite, respectiv anii 2012, 2013, 2014 și 2015, ceea ce a impus verificarea distinctă a condițiilor de acordare a recompenselor, pe situații de fapt diferite (respectiv fonduri de salarii pe ani distincți, modalitatea de folosire a acestor fonduri în fiecare an, modalitatea de prevedere în buget a sumelor aferente salariilor și drepturilor suplimentare, profitul pe fiecare an etc.), întrucât dreptul dedus judecății a fost calificat de instanța de apel ca un drept condiționat de mai mulți factori.
În plus, se constată că și cauzele litigiilor în discuție sunt, la rândul lor, distincte, având în vedere că decurg din contracte colective de muncă diferite, respectiv unele s-au fondat pe contractul colectiv de muncă la nivel de unitate valabil pentru anii 2012-2013, iar altele pe contractul colectiv de muncă la nivel de unitate valabil pentru anii 2014-2015, în timp ce litigiul finalizat prin decizia a cărei revizuire se solicită s-a întemeiat pe ambele contracte colective.
Mai mult, instanța supremă constată că examinarea încheierii de dezbateri de la termenul din 3 octombrie 2018 relevă faptul că în cauză nu s-a invocat excepția autorității de lucru judecat, instanța de apel luând în analiză hotărârile judecătorești invocate de către intimații-reclamanți doar din perspectiva practicii judiciare în aceeași materie, despre care a reținut în considerentele deciziei că nu constituie izvor de drept.
Ca argument suplimentar trebuie notat și faptul că în speță scopul urmărit de către revizuenți nu este în consonanță cu finalitatea urmărită de legiuitor la edictarea cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., anume protejarea autorității de lucru judecat. Se constată, astfel, că revizuenții cer doar formal revizuirea deciziei atacate. În realitate, față de concluziile formulate de aceștia se poate lesne observa că se solicită reformarea hotărârii, nu retractarea ei, scopul urmărit de revizuenți nefiind anularea deciziei atacate (soluție care este prevăzută de art. 513 alin. (4) C. proc. civ. în cazul admiterii revizuirii pentru potrivnicie de hotărâri), ci schimbarea în tot a deciziei a cărei revizuire au solicitat-o, în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței civile nr. 9565 din 18 decembrie 2017, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2016, acest scop neputând fi atins prin intermediul căii de atac folosite.
Raportat la cele anterior expuse, instanța supremă impune concluzia că prezenta cerere de revizuire nu îndeplinește condițiile esențiale instituite cumulativ de legiuitor pentru admisibilitatea căii de atac de retractare întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care va respinge calea de atac.
Sursa informației: www.scj.ro.