Cerere de strămutare. Excepția inadmisibilității recursului. Încălcare a principiului legalității (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 1214/2017

NCPC: art. 10 alin. (1), art. 144 alin. (2), art. 248 alin. (1), art. 457 alin. (1), art. 483 alin. (1), art. 493 alin. (2) și (5), art. 634 alin. (1) pct. 1 și 6; Constituția României: art. 129

Prin Încheierea nr. 20/F din data de 18 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a fost anulată, ca netimbrată, cererea de strămutare formulate de petenții A., B., C., prin președinte D., E.

Prin cererea înregistrată la data de 29 mai 2017, petenta A. a arătat că înțelege să declare recurs împotriva tuturor hotărârilor pronunțate în Dosarul nr. x/1/2016 al Curții de Apel București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 8 iunie 2017 și repartizată spre soluționare completului de judecată CF 5.

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 12 iunie 2017, dispunându-se comunicarea acestuia părților.

La dosar nu au fost depuse puncte de vedere cu privire la raport.

Prin rezoluția din data de 3 iulie 2017, s-a stabilit termen pentru soluționarea recursului la data de 14 septembrie 2017, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților.

Analizând excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 144 alin. (2) C. proc. civ. stipulează în mod expres că hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 și 6 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului, precum și orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.

Față de dispozițiile legale mai sus-menționate, reiese că hotărârile judecătorești pronunțate în soluționarea cererilor de strămutare nu sunt supuse căii de atac a recursului, fiind hotărâri definitive.

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

De asemenea, prin dispozițiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părților îndeplinirea actelor de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

În raport de dispozițiile legale anterior menționate, se constată că recursul declarat în cauză este inadmisibil, hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București în soluționarea cererii de strămutare fiind definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca inadmisibil.

Sursa informației: www.scj.ro.