Cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru. Suspendare vs. strămutare. Sesizarea Curții Constituționale cu excepție de neconstituționalitate (NCPC, O.U.G. nr. 80/2013)

10 aug. 2018
Vizualizari: 5521
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 1597/2017

NCPC: art. 140 și urm., art. 457 alin. (1), art. 493 alin. (3), (4) și (5), art. 634 alin. (1) pct. 1; O.U.G. nr. 80/2013: art. 9 lit. a) și b), art. 28 și art. 29 alin. (1), art. 39; Constituția Românei: art. 16, art. 20, art. 21, art. 44, art. 53, art. 56 și art. 124 alin. (2), art. 129; CEDO: art. 6 alin. (1); Primul Protocol adițional la Convenție: art. 1

La data de 27 ianuarie 2017, petentul A. a formulat cerere de strămutare a Dosarului nr. x/215/2014 al Judecătoriei Craiova, cererea fiind adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin aceeași cerere, petentul a solicitat și suspendarea judecării procesului ce formează obiectul dosarului a cărui strămutare o cere, până la soluționarea cererii de strămutare.

Înalta Curte a dispus citarea petentului cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei pentru soluționarea cererii de strămutare, taxa de timbru în cuantum de 20 lei pentru soluționarea cererii de suspendare, precum și cauțiunea în cuantum de 1.000 lei.

La data de 6 februarie 2017, petentul A. a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, întemeiată pe dispozițiile art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, arătând că în mod greșit a fost citat cu mențiunea de a achita taxele judiciare indicate, întrucât acțiunea pe care a formulat-o este o acțiune prin care s-a constituit parte civilă în dosarul penal nr. x/54/2013 al Curții de Apel Craiova, astfel că sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru toate cererile în legătură cu acel dosar.

Prin încheierea pronunțată la 15 februarie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus scoaterea de pe rolul său și înaintarea la Curtea de Apel Craiova a cererii de suspendare a judecării procesului ce formează obiectul Dosarului nr. 36734/215/2014 al Judecătoriei Craiova, precum și a cererii de strămutare a acestui dosar.

La data de 2 martie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus declinarea în favoarea Curții de Apel Craiova a competenței de soluționare a cererilor de reexaminare a taxelor judiciare de timbru stabilite pentru soluționarea cererii de suspendare și a cererii de strămutare.

Prin încheierea din 25 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. x/54/2017, Curtea de Apel Craiova a dispus disjungerea cererilor de reexaminare, fiind formate dosare asociate separate.

Cauza de față are ca obiect cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru stabilită de Înalta Curte de Casație și Justiție în sarcina petentului pentru strămutarea Dosarului nr. x/215/2014 al Judecătoriei Craiova.

Prin încheierea nr. 9 din 04 mai 2017, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins, ca nefondată, cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva dispoziției de obligare la plata taxei judiciare de timbru corespunzătoare cererii de strămutare.

În motivarea soluției sale, Curtea a reținut că, din reglementarea dispozițiilor art. 140 și urm. C. proc. civ. rezultă că strămutarea reprezintă acea instituție procesuală prin care o instanță competentă potrivit regulilor generale de competență va fi desesizată de judecarea unei cauze în favoarea unei alte instanțe de același grad, pentru motive care pun la îndoială imparțialitatea ei. În cadrul strămutării nu sunt dezbătute chestiuni privind fondul cauzei, instanța fiind chemată să se pronunțe dacă motivele invocate de petent se încadrează în situațiile restrictiv prevăzute de lege în care cauza se transferă la o altă instanță de judecată de același grad.

În considerarea acestei configurații juridice a strămutării, art. 9 lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 prevede că cererile de strămutare în materie civilă se timbrează cu suma de 100 lei, taxa fiind datorată independent de natura pricinii în care s-a formulat cererea de strămutare.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs petentul A., ce a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 12 iunie 2017.

În motivarea cererii de recurs, recurentul invocă dispozițiile art. 28 și art. 29 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, potrivit cărora, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare și extraordinare, împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbre, scutirea fiind prevăzută și pentru despăgubiri rezultând din cauze penale.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Recurentul susține că și cererea de strămutare trebuie supusă acestor dispoziții legale, în sensul de a fi scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

Consideră că impunerea unei taxe judiciare de timbru de 100 lei în loc de 4 lei, atât pentru cererea de strămutare, cât și pentru cererea de recuzare, altfel decât era prevăzut de vechea lege, demonstrează „o judecată neunitară”.

Recurentul susține că dispozițiile art. 9 lit. a) și b) din O.U.G. nr. 80/2013 încalcă prevederile constituționale, respectiv cele ale art. 16, art. 20, cu trimitere la art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, art. 21, art. 44, art. 53, art. 56 și art. 124 alin. (2) din Constituție.

Solicită sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate invocată.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 30 iunie 2017, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport apreciindu-se că recursul nu este admisibil.

Completul de filtru C4, la data de 3 iulie 2017, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părțile să își exprime punctele de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților.

La data de 17 iulie 2017, recurentul a depus la dosar punct de vedere asupra raportului, prin care a susținut, în esență, că recursul formulat se întemeiază pe dispozițiile C. proc. civ. 1865, solicitând admiterea acestuia, precum și a excepției de neconstituționalitate invocată.

Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac.

S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 19 octombrie 2017, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților.

Prin dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Totodată, principiul legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situații și condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Potrivit dispozițiilor art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbre:

„(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate (…).

(2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă”.

Conform dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. sunt hotărâri definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului sau recursului.

Coroborând aceste dispoziții legale, rezultă că încheierea nr. 9 din 4 mai 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, prin care a fost respinsă, ca nefondată, cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru corespunzătoare cererii de strămutare, formulată de petentul A., nu este supusă căii de atac a recursului.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție stipulând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

În consecință, față de considerentele arătate, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A.

Sursa informației: www.scj.ro.

Cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru. Suspendare vs. strămutare. Sesizarea Curții Constituționale cu excepție de neconstituționalitate (NCPC, O.U.G. nr. 80/2013) was last modified: august 10th, 2018 by Redacția ProLege

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.