Cerere de îndreptare a erorii materiale. Retragerea contestaţiei împotriva încheierii penale (NCPP)

23 aug. 2019
Vizualizari: 1090
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 317/2019

NCPP: art. 275 alin. (2), art. 278 , art. 415

Prin încheierea penală din 07 februarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a dispus, printre altele cu privire la cererea formulată de petenta A., în temeiul art. 278 C. proc. pen. îndreptarea erorii materiale strecurată în antepenultimul paragraf al Deciziei penale nr. 57/22.01.2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. x/2016, în ceea ce privește cuantumul onorariilor apărătorilor din oficiu, în sensul că în mod corect se va consemna suma de câte 3000 RON pentru fiecare.

S-a dispus efectuarea mențiunilor în acest sens la finalul actului corectat.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a reținut că petiționarii B., A., C. și D., avocați în cadrul Baroului Argeș, au formulat o cerere de îndreptare a erorii materiale strecurată în dispozitivul Deciziei penale nr. 57/2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, în sensul acordării integrale a onorariilor de avocat, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

În legătură cu cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petiționari, Curtea a constatat că petiționarii mai sus menționați, avocați în cadrul Baroului Argeș, au avut calitatea de apărători desemnați din oficiu, fiecare pentru mai mulți inculpați, în cauza care a format obiectul Dosarului nr. x/2016 al Curții de Apel Pitești.

Prin Hotărârea penală nr. 57/22.01.2019, prin care s-a soluționat fondul cauzei, Curtea a dispus reducerea onorariilor avocaților desemnați din oficiu, de la suma ce ar fi rezultat ca urmare a aplicării protocoalelor existente în materie, în raport cu numărul inculpaților asistați de fiecare dintre avocați, menționând în hotărâre, pentru fiecare avocat, suma de 1000 RON ca onorariu în raport cu prestația efectuată.

În cuprinsul încheierii contestate s-a arătat că instanța a avut în vedere respectarea principiilor echității, al rezonabilității și al proporționalității între prestația efectivă pe care petiționarii au avut-o în calitate de avocați și onorariul cuvenit. În esență, Curtea a avut în vedere că fiecare avocat desemnat din oficiu în cauză și-a exercitat în mod corect și cu bună-credință atribuțiile profesionale. Cu toate acestea, s-a reținut că în raport de natura cauzei, prestația efectivă a fiecăruia dintre avocații din oficiu în ceea ce privește fondul cauzei a fost identică pentru toți inculpații pe care i-au asistat. Pentru a se evita nerespectarea principiilor de drept mai sus menționate și pentru a se da eficiență și dreptului constituțional fundamental la un proces echitabil, consacrat de disp.art. 21 din Constituția României, instanța a considerat că se impune reducerea onorariilor avocaților din oficiu față de criteriile prevăzute de protocoalele în vigoare.

S-a mai arătat că o astfel de decizie a instanței este în concordanță cu jurisprudența Curții Constituționale, a instanțelor de drept comun, inclusiv a Curții de Apel Pitești. A fost amintită, în acest sens, Decizia nr. 401 din 14.07.2005 a Curții Constituționale a României publicată în M.O. nr. 848/20.09.2005.

Instanța Constituțională a statuat în esență că, dreptul de a fi asistat de un avocat presupune în mod necesar și plata onorariului cuvenit, în conformitate cu conținutul convenției încheiate între părți. Cu toate acestea, instanța poate cenzura cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată cuantumul onorariului avocațial în raport cu principiul proporționalității și amplitudinea și complexitatea activității depuse.

S-a mai reținut că jurisprudența Curții Constituționale este în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie.

Pe de altă parte, independent de cele arătate anterior, Curtea de Apel Pitești a constatat că cererea formulată de petiționari, avocați în cadrul Baroului Argeș este întemeiată, în sensul că în mod greșit s-a menționat în decizia pronunțată suma de 1000 RON cuvenită cu titlu de onorariu pentru fiecare dintre avocați desemnați din oficiu în cauză.

În consecință, Curtea a înțeles să stabilească onorariul care se cuvine fiecăruia dintre avocați la suma de 3000 RON, în raport cu principiile de drept mai sus-expuse și a prestației efective pe care aceștia a avut-o.

Împotriva acestei încheieri a declarat contestație petenta A., la data de 25.02.2019.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

La data de 26.06.2019 petenta contestatoare a depus la dosar o cerere olografă prin care a renunțat la judecarea cauzei privind contestația înregistrată în data de 25.02.2019.

Examinând contestația formulată de petenta A., în baza actelor și lucrărilor de la dosar și în raport de conținutul cererii de retragere a contestației, Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea unilaterală de voință a petentei, pentru următoarele considerente:

Retragerea unei căi de atac, în cauză a contestației împotriva încheierii penale din data de 07 februarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, este un act de dispoziție, care odată exercitat, conduce la pierderea unui drept.

Din economia textelor legale în materia contestației, Înalta Curte constată că în cuprinsul C. proc. pen. nu sunt prevăzute dispoziții exprese referitoare la renunțarea sau retragerea acestei căi de atac, însă prin raportare la dispozițiile referitoare la calea de atac a apelului, respectiv art. 415 C. proc. pen., rezultă că până la închiderea dezbaterilor la instanța investită cu judecarea acestei căi de atac, persoana vătămată și oricare dintre părți își pot retrage calea de atac declarată.

Potrivit aceluiași text de lege retragerea trebuie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administrația locului de deținere. Declarația de retragere se poate face fie la instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanța învestită cu soluționarea contestației.

În cauză, contestatoarea și-a manifestat voința de a-și retrage calea de atac înainte de primul termen de judecată, respectiv la data de 26.02.2019, printr-o cerere olografă înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va lua act de retragerea contestației formulată de petenta A. împotriva încheierii penale din data de 07 februarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Văzând dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen. conform cărora cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana care și-a retras contestația, va obliga contestatoarea petentă la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Cerere de îndreptare a erorii materiale. Retragerea contestației împotriva încheierii penale (NCPP) was last modified: august 2nd, 2019 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.