Cerere de extrădare. Contestație rămasă fără obiect (NCPP, L. nr. 302/2004)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 39/2018

NCPP: art. 275 alin. (2) și (6), art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b); L. nr. 302/2004: art. 86, art. 96 alin. (1)

Față de persoana solicitată A. a fost emis, mandat european de arestare, la data de 28 noiembrie 2016 de Curtea de Apel din Douai, Republica Franceză, acesta fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de contrafacere și falsificare a instrumentelor de plată în cadrul unui grup organizat, tentativă de contrafacere și falsificare a instrumentelor de plată și fraudă în grup organizat prevăzute de Codul penal francez.

S-a constatat că mandatul european de arestare emis în cauză îndeplinește condițiile de conținut și formă prevăzute de art. 86 din Legea nr. 302/2004, în sensul că în cuprinsul acestuia sunt menționate identitatea și cetățenia persoanei solicitate (aspect cu privire la care, de altfel, nu a fost formulată nici o obiecțiune), este indicată instanța care a emis mandatul european de arestare, se precizează încadrarea juridică a infracțiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată, sunt descrise circumstanțele săvârșirii faptelor și sunt specificate atât pedepsele aplicate, cât și limita maximă a pedepselor prevăzute de legislația statului francez pentru aceste infracțiuni, că infracțiunile descrise au corespondent și în legislația penală română-falsificare de mijloace de plată, înșelăciune, infracțiuni care dau loc la predare, în acord cu dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

S-a observat că nu este incident niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, dintre cele prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004 și persoana solicitată, cunoscând consecințele juridice ale consimțământului său, a fost de acord cu predarea către autoritățile franceze, precizând însă că nu renunță la drepturile conferite de regula specialității.

Împotriva acestei încheieri a declarat contestație, în termen legal, persoana solicitată A., prin apărător ales, motivele fiind expuse pe larg în cererea scrisă.

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată următoarele:

Prin contestația declarată împotriva sentinței penale nr. 252 din 29 decembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I-a penală, în Dosarul nr. x/2/2017 (nr. x/2017) persoana solicitată A., prin apărătorul său ales, a solicitat respingerea cererii de extrădare formulată de autoritățile franceze, apreciind sentința contestată ca fiind netemeinică, nelegală și dată cu încălcarea legii.

Totodată, se constată că, urmare a consimțământului său, contestatorul-persoană solicitată a fost deja predat autorităților judiciare din Franța, așa cum reiese din conținutul adresei din data de 11 ianuarie 2018 a Secției 22 poliție – Centrul de reținere și arestare preventivă nr. 11, aflată la fila 17.

Astfel, în acord cu concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și cu susținerile apărătorului desemnat din oficiu al contestatorului-persoană solicitată, Înalta Curte constată că prezenta contestație a rămas fără obiect, persoana solicitată fiind deja predată autorităților franceze la momentul soluționării prezentei contestații.

Față de aceste considerente, în baza art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A.

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (2) și (6) C. proc. pen.;

Sursa informației: www.scj.ro.