Cerere de despăgubire în urma unui accident rutier. Caracterul inadmisibil al recursului (NCPC, Legea nr. 2/2013)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 461/2017

NCPC: art. 94 pct. 1 lit. a)-i), art. 634 alin. (1) pct. 4; Legea nr. 2/2013 (modificată prin O.U.G. nr. 62/2015): art. XII alin. (1), (2), art. XIV-XVII, art. XVIII alin. (1), (2), (3), art. XIX alin. (1), (2)

Potrivit dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv.

Textul de lege anterior citat a fost modificat prin O.U.G. nr. 62/2015 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., act normativ publicat în M. Of. al României nr. 964/24.12.2015, în sensul că, la alin. (3) s-a prevăzut că termenele prevăzute la art. XII alin. (1), art. XIII teza I, art. XVIII alin. (1) și art. XIX alin. (1) din Legea nr. 2/2013, „se prorogă până la data de 1 ianuarie 2017”, iar la alin. (2) că dispozițiile art. XII alin. (2), art. XIV-XVII, art. XVIII alin. (2) și art. XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013, „se aplică și proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016 și până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv”.

De asemenea, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 noul C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului și nici recursului și ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor atare hotărâri.

În speța, decizia nr. 1411/A din 22.09.2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, este dată în apel în soluționarea unui litigiu având ca obiect pretenții derivând dintr-o faptă prejudiciabilă constând în producerea unui accident rutier, pretenții situate sub cuantumul prevăzut de lege care să atragă competența de soluționare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea cauzei.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat acordarea a 11.325 Iei daune materiale, 50.000 euro în lei la cursul zilei din data plății daune morale și o rentă de 1.000 lei lunar, plătibili până la găsirea unei soluții care să ducă la vindecarea completă a leziunilor suferite în urma accidentului rutier.

Se constată astfel că obiectul evaluabil în bani nu depășește suma de 1.000.000 lei, astfel încât hotărârea atacată este definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului, așa cum prevăd dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. mai sus citate.

Față de cele arătate, criticile deduse judecății prin intermediul motivelor de recurs nu se mai impun a fi analizate, pentru argumentele menționate.

Deși prin întâmpinarea formulată intimatul-reclamant A. a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată, Înalta Curte constată că acesta nu a depus la dosarul cauzei documente justificative care să constituie dovezi cu privire la acest aspect.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta SC B. SA împotriva deciziei nr. 1411/A din 22 septembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.