Ceremoniile oficiale (Legea nr. 215/2016)

16 nov. 2016
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1220
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

 

Actul normativ publicat în Monitorul OficialSumar
Legea nr. 215/2016
(M. Of. nr. 915 din 14 noiembrie 2016)
Cap. I („Dispoziții generale”)
Cap. II („Precăderea”)
Cap. III („Organizarea și desfășurarea ceremoniilor oficiale”)
Cap. IV („Consiliul Protocolului Național”)
Cap. V („Dispoziții tranzitorii și finale”)

 

În M. Of. nr. 915 din 14 noiembrie 2016, a fost publicată Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale.

În continuare, vom prezenta structura respectivei legi.

Cap. I („Dispoziții generale”)
Cap. II („Precăderea”)
Cap. III („Organizarea și desfășurarea ceremoniilor oficiale”)
Cap. IV („Consiliul Protocolului Național”)
Cap. V („Dispoziții tranzitorii și finale”)

În continuare, vom prezenta dispoziții ale respectivei legi.

Cap. I („Dispoziții generale”) din Legea nr. 215/2016

Cap. I prevede faptul că respectiva lege are ca scop stabilirea unui ansamblu de norme aplicabile ceremoniilor oficiale desfășurate de autoritățile și instituțiile publice, centrale și locale.

Respectiva lege stabilește ordinea de precădere a participanților la ceremoniile oficiale, prevede regulile generale privind organizarea și desfășurarea ceremoniilor oficiale și reglementează atribuțiile autorităților și instituțiilor publice în această materie.

De asemenea, în sensul respectivei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:

a) ceremonie oficială – manifestare sau acțiune organizată de o autoritate sau instituție publică, centrală ori locală, dedicată unui anumit eveniment;
b) ordine de precădere – ansamblu de criterii cu privire la așezarea și locul participanților în cadrul ceremoniilor oficiale;
c) precădere – prioritatea acordată unui participant la o ceremonie oficială față de un alt participant;
d) protocol național – totalitatea activităților și regulilor de etichetă, curtoazie și ceremonial desfășurate de autoritățile și instituțiile publice în cadrul ceremoniilor oficiale.

Cap. II („Precăderea”) din Legea nr. 215/2016

Cap. II dispune faptul că precăderea nu poate fi delegată.

Persoana care ocupă o demnitate sau funcție publică în calitate de interimar ocupă în ordinea de precădere locul titularului demnității sau funcției publice.

Precăderea nu are semnificația conferirii de onoruri sau ierarhii și nu modifică atribuțiile autorităților sau instituțiilor publice ori a reprezentanților acestora, astfel cum sunt acestea stabilite prin lege.

Ordinea de precădere se stabilește după cum autoritățile sau instituțiile publice sunt alese, direct ori indirect, sau numite de o altă autoritate sau instituție publică. Președintele României este primul în ordinea de precădere.

Pachet: Principiile procedurei judiciare

Pentru autoritățile sau instituțiile publice aflate în relații funcționale, ordinea de precădere se stabilește în raport cu natura relațiilor funcționale dintre acestea: autorități aflate sub controlul, coordonarea sau subordonarea unei alte instituții sau autorități publice.

În cazul în care ordinea de precădere nu poate fi stabilită pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) și (2), în stabilirea acesteia se va utiliza criteriul vechimii conducătorului autorității sau instituției publice și, în subsidiar, criteriul alfabetic aplicat la denumirea autorităților și instituțiilor publice.

Cap. III („Organizarea și desfășurarea ceremoniilor oficiale”) din Legea nr. 215/2016

Cap. III stabilește faptul că organizatorul ceremoniei oficiale stabilește lista participanților, locul și poziția acestora, data, locația și desfășurătorul ceremoniei.

Desfășurătorul ceremoniei oficiale și lista de invitați vor fi stabilite de către autoritatea sau instituția organizatoare împreună cu instituția publică participantă cu rangul cel mai înalt.

Invitarea la o ceremonie oficială se poate face în una dintre următoarele modalități:

a) scrisoare oficială, în situația în care cel invitat are rang superior celui care invită;
b) invitație formală, în situația în care cel invitat are rang inferior celui care invită.

Ceremonia oficială începe atunci când sosește șeful instituției participante cu rangul cel mai înalt. În cazul în care ceremonia cuprinde alocuțiuni, acestea vor fi rostite în ordinea de precădere sau în ordinea inversă a precăderii, conform desfășurătorului ceremoniei.

Cap. IV („Consiliul Protocolului Național”) din Legea nr. 215/2016

Cap. IV prevede faptul că se înființează Consiliul Protocolului Național ca organism interinstituțional, fără personalitate juridică, ce are drept scop îndrumarea activităților de protocol desfășurate de autoritățile și instituțiile publice, în cadrul ceremoniilor oficiale.

De asemenea, Consiliul Protocolului Național este format din coordonatorii structurilor cu atribuții în organizarea și desfășurarea acțiunilor de protocol din următoarele autorități și instituții publice:

a) Administrația Prezidențială;
b) Senatul României;
c) Camera Deputaților;
d) Guvernul României;
e) Ministerul Afacerilor Externe;
f) Ministerul Apărării Naționale;
g) Ministerul Afacerilor Interne;
h) Secretariatul de Stat pentru Culte.

În funcție de problemele dezbătute, la ședințele Consiliului Protocolului Național pot fi invitați și responsabili cu activitatea de protocol ai altor autorități și instituții publice.

Consiliul Protocolului Național este coordonat de șeful structurii de specialitate din cadrul Administrației Prezidențiale.

În sprijinul activității Consiliului Protocolului Național se organizează un secretariat, care va funcționa în cadrul Administrației Prezidențiale.

Cap. V („Dispoziții tranzitorii și finale”) din Legea nr. 215/2016

Cap. V dispune faptul că în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a respectivei legi, Consiliul Protocolului Național adoptă Ghidul Protocolului Național.

Până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, autoritățile și instituțiile publice transmit Consiliului Protocolului Național, potrivit unei proceduri stabilite de acesta, lista ceremoniilor oficiale pe care acestea le au în vedere la data întocmirii listei, pentru a fi organizate în anul următor.

Respectiva lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a respectivei legi, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a stabili ordinea de precădere a demnităților și funcțiilor publice aflate sub control, subordine sau coordonare, după caz. Ordinea de precădere, astfel stabilită, se publică pe pagina de internet a autorității sau instituției publice în cauză și se comunică Consiliului Protocolului Național.

La data intrării în vigoare a prespectivei legi se abrogă H.G. nr. 665/2002 privind înființarea Protocolului Național, publicată în Monitorul Oficial nr. 486 din 8 iulie 2002; cu modif. ult.

Anexă

Ordinea de precădere în cadrul ceremoniilor oficiale a demnităților și funcțiilor publice

1. Președintele României;
2. președintele Senatului;
3. președintele Camerei Deputaților;
4. prim-ministrul;
5. fost șef de stat, în ordinea cronologică a primului mandat;
6. președintele Curții Constituționale;
7. președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție;
8. membrii Biroului permanent al Senatului României, conform ordinii stabilite de către Biroul permanent;
9. membrii Biroului permanent al Camerei Deputaților, conform ordinii stabilite de către Biroul permanent;
10. senator, conform ordinii stabilite de Biroul permanent al Senatului României;
11. deputat, conform ordinii stabilite de Biroul permanent al Camerei Deputaților;
12. ministru, conform ordinii stabilite de prim-ministru;
13. consilier prezidențial, conform ordinii stabilite de Președintele României;
14. președintele Academiei Române;
15. șeful Statului Major General;
16. funcții asimilate rangului de ministru, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea celor două Camere ale Parlamentului României;
17. funcții asimilate rangului de ministru, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Senatului României;
18. funcții asimilate rangului de ministru, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Guvernului României;
19. primarul general al municipiului București, primar de municipiu, oraș, sector, comună, în ordinea alfabetică a denumirii localităților și în ordinea crescătoare a numărului de sector;
20. președintele consiliului județean, în ordinea alfabetică a denumirii județelor;
21. prefect, în ordinea alfabetică a denumirii județelor;
22. secretar de stat, în ordinea de precădere a ministerelor;
23. consilier de stat, Administrația Prezidențială, conform ordinii stabilite de Președintele României;
24. funcții asimilate rangului de secretar de stat, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Parlamentului României;
25. funcții asimilate rangului de secretar de stat, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Senatului României;
26. funcții asimilate rangului de secretar de stat, aflate în coordonarea, subordonarea prim-ministrului;
27. funcții asimilate rangului de secretar de stat, aflate în coordonarea, subordonarea Secretariatului General al Guvernului;
28. funcții asimilate rangului de secretar de stat, aflate în coordonarea, subordonarea ministerelor.

Ceremoniile oficiale (Legea nr. 215/2016) was last modified: noiembrie 16th, 2016 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter