114 views
În maxim 2 săptămâni ar trebui ca România să aibă un nou Guvern. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul a stabilit pașii procedurali pentru a decide dacă va intra sau nu într-o viitoare formulă de guvernare. Decizia finală va fi supusă votului structurilor interne ale partidului.
„Am luat câteva decizii, poate cea mai așteptată legată de consultarea partidului, atunci când vom hotărî dacă vom intra sau nu în această formulă de guvernare, am hotărât pașii (…) și, după acestea, să supunem toate aceste lucruri votului colegilor mei”, a declarat Grindeanu, scrie Adevărul.
Liderul PSD a precizat că propunerea sa de a consulta toate comitetele politice județene — incluzând primarii, consilierii județeni și parlamentarii partidului — a fost adoptată în unanimitate.
„Sunt bucuros că propunerea pe care am avut-o, cea de a consulta toate comitetele politice județene, și anume toți primarii partidului, toți consilierii județeni, toți parlamentarii PSD în luarea acestei decizii a fost adoptată în unanimitate. Este un lucru bun, care dă legitimitate viitoarei decizii”, a subliniat președintele interimar al PSD, mai arată Adevărul.
Presa mai scrie azi că, potrivit unui sondaj INSCOP, AUR conduce detașat clasamentul intenției de vot pentru alegerile parlamentare.
„Raportat la cei care și-au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă s-ar duce sigur la vot sau nu (84.4% din total eșantion): AUR – 38.1%, PSD – 17.4%, PNL – 16%, USR – 12.2%, UDMR – 4.5%, SENS – 3.3%, POT – 3.2%, SOS România – 2.5%, un independent – 1.5%, alt partid – 1.3%. Sondajul a fost realizat în perioada 26 – 30 mai 2025, pe 1150 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice)”, relatează Cotidianul.
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că ia în calcul reactivarea implicării serviciilor de informații în combaterea evaziunii fiscale, un domeniu pe care îl consideră esențial pentru reducerea deficitului bugetar.
„Avem o problemă majoră cu marea evaziune. Este nevoie ca toate instituțiile, inclusiv serviciile de informații, să se implice activ. Se poate pune problema unei revizuiri a Strategiei Naționale de Apărare în acest sens”, a declarat președintele Nicuşor Dan, citat de BiziDay, scrie România liberă.
„Ideea nu este nouă. Între 2012 și 2017, SRI a colaborat cu ANAF în baza unui protocol semnat în timpul guvernării Ponta. Câțiva specialiști ai Serviciului Român de Informații au fost detașați în structurile centrale ale ANAF pentru a contribui la dezvoltarea unor mecanisme eficiente de identificare a firmelor evazioniste, fără a furniza informații operative sau a se implica direct în controale. Chiar dacă această colaborare a fost întreruptă în 2017, la inițiativa Guvernului Grindeanu, rezultatele nu au întârziat să apară: acel an a rămas în istoria ANAF drept cel mai performant din punctul de vedere al colectării, cu încasări record la bugetul de stat și un nivel al TVA colectat de 37% din veniturile totale. În comparație, în 2024, ponderea TVA a scăzut sub 20%”, mai scrie România liberă.
Un grup de specialiști din cele patru partide, care ar putea alcătui viitorul Executiv, analizează mai multe măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice inutile.Evenimentul zilei scrie ce privilegii ar putea pierde bugetarii.
„Printre acestea se numără reducerea sporului pentru condiții vătămătoare, diminuarea plafonului salarial brut la 6.000 de lei pentru acordarea normei de hrană și a voucherelor de vacanță, precum și reducerea stimulentelor și sporurilor pentru angajații care lucrează cu fonduri europene. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, cei implicați au luat în calcul și eliminarea drepturilor de delegare. În cazul autorităților și companiilor de stat, aceștia au propus eliminarea celui de-al 13-lea salariu pentru o perioadă de doi ani, iar primele de Crăciun și Paște ar urma să fie plafonate la 300 de lei, arată Profit.ro”, scrie Evenimentul zilei.
„La nivelul administrațiilor locale, se analizează reduceri de personal de până la 20%, în funcție de numărul de locuitori din fiecare unitate administrativ-teritorială. Discuțiile continuă în privința domeniile considerate sensibile – sănătatea, educația și siguranța publică – care însumează aproximativ două treimi din totalul angajaților din sectorul public, adică peste 800.000 de persoane. (…) În ceea ce privește stimulentul de 50% acordat angajaților Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), precum și celor din organismele intermediare și autoritățile de management care lucrează cu fonduri europene, se discută menținerea acestuia doar pentru 10% sau 20% dintre angajați, pe baza unor criterii de performanță”, arată Evenimentul zilei.
Volodimir Zelenski și Nicușor Dan au discutat luni, 2 mai, la Vilnius. Liderul de la Kiev a transmis pe X un mesaj în care a dezvăluit ce a discutat cu președintele României.
„Am discutat despre eforturile diplomatice menite să obțină pacea în Ucraina și în întreaga Europă, despre reuniunea de la Istanbul și despre necesitatea de a consolida sancțiunile împotriva Rusiei pentru a împiedica Moscova să își extindă producția militară și să continue războiul. O atenție deosebită a fost acordată viitorului summit NATO de la Haga”, a mai transmis Volodimir Zelenski pe X, scrie Libertatea.
Totodată, Zelenski a ținut să-i mulțumească lui Nicușor Dan pentru „asigurarea că Ucraina poate conta pe sprijinul continuu al României, pe susținerea aderării Ucrainei la UE și NATO și pe confirmarea participării personale a președintelui la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est care va avea loc la Odesa”, mai scrie Libertatea.
Atacul neașteptat al Ucrainei asupra bombardierelor strategice rusești este nu numai o lovitură de imagine, dar afectează și a capacitatea militară a Rusiei. Riposta Rusiei ar putea fi foarte puternică. Doi generali importanți explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cât de mult se poate schimba soarta războiului, după acest atac.
„Dronele FPV ucrainene au atacat mai multe aerodromuri militare de pe teritoriul Rusiei, unde se aflau baze de aviație strategică capabilă să transporte arme nucleare. Operațiunea, denumită «Pânză de Păianjen», a fost gândită de serviciile de intelligence ucrainene, iar la planurile sale s-a lucrat mai bine de un an și jumătate. Rezultatele ar fi absolut spectaculoase: ucrainenii susțin că au distrus mai mult de 40 de bombardiere strategice rusești, ceea ce ar afecta serios forța Rusiei, mai cu seamă în cazul unui ipotetic război cu NATO”, relatează Adevărul.
Generalul Dan Grecu se așteaptă ca rușii să treacă de acum la represalii sălbatice.
„Nu cred că acest atac, altfel o mare reușită a ucrainenilor, va schimba soarta războiului. Din contră, chiar mi-e teamă să nu urmeze o ripostă și mai feroce a rușilor care sunt foarte răzbunători în astfel de situații. De fapt, am văzut că în ultimele 10-12 zile am asistat la cele mai mari atacuri cu drone lansate de ruși asupra Ucrainei. Au fost câte 300 de drone într-un singur atac, chiar și mai mult dacă vorbim de atacurile de sâmbătă și duminică. Și mai trist, atacurile nu au fost atât împotriva forțelor ucraniene, ci au fost purtate foarte mult în zone rezidențiale. Și din nou civilii au devenit victime în această escaladare, în această demonstrație de forță a rușilor, ca să o numesc așa. De acum există riscul să lovească Ucraina și cu rachete balistice, hipersonice, cu rachete devastatorare așa cum e Oreșnik”, susține generalul Grecu, arată Adevărul.
Despre o răzbunare a Rusiei vorbește și generalul Aleandru Grumaz, care amintește că rușii au lansat până acum o singură rachetă Oreșnik asupra Ucrainei, care a provocat însă distrugeri uriașe.
„Ne putem aștepta ca rușii să lovească acum cu racheta lor balistică cu rază intermediară de acțiune, Oreșnik. Se precupune că racheta are o viteză mai mare de 11 mach, deci de 11 ori viteza sunetului. Este o rachetă care poate fi folosită în război, mai ales acum. Dar nu știu câte au rușii, în acest moment. Cea pe care au folosit-o data trecută a fost o rachetă experimentală și, într-adevăr, eficiența ei a fost foarte mare. Dar rușii au modificat inclusiv rachetele Iskander, care acum sunt cu sisteme de evitarea stațiilor radar, de interceptare. Au traiectorii sinuase, nu mai au traiectorii rectilinii. Sistemele Patriot calculau în general destul de exact cursul lor și reușeau să le lovească. Dar în ultima vreme, de când au fost modificate să aibă un curs sinuos, e foarte greu să stabilești punctul de interceptare a rachetei respective balistice rusești”, mai spune generalul Grumaz, mai scrie Adevărul.
Seară liniștită!