Ce facem cu „vârsta de pensionare”?

Pas cu pas, descoperim „jaloanele” PNRR-ului, la care s-a angajat România, într-una din guvernările trecute. Unul dintre „jaloane” este și majorarea vârstei de pensionare.

„Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat, marți, că majorarea vârstei de pensionare este prevăzută în PNRR, menționând că soluția tehnică este la Ministerul Muncii, iar o decizie se va lua la nivelul coaliției de guvernare, având în vedere că este un jalon cu «extrem de mare impact» asupra populației și lucrurile trebuie «bine cumpănite»”, notează România liberă.

„Creșterea vârstei de pensionare și alinierea, de fapt, a vârstei de pensionare este prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență, însă termenul, din câte îmi aduc aminte, este anul 2035. E un jalon care urmează după jalonul de pensii speciale și pe care, la momentul potrivit, o să-l prezinte colegii de Ministerul Muncii, fiind, de asemenea, o greutate ca aceste reforme în ceea ce privește cheltuielile publice cu pensiile să poată să fie validate de către Comisia Europeană. Sunt cele mai grele jaloane și trebuie să le acordăm sprijin, pentru că, până la urmă, România, interesul României este în joc”, a afirmat Boloș, la Parlament, scrie România liberă.

„El (n.n. ministrul Boloș) a precizat că, potrivit legislației existente, această aliniere a vârstei de pensionare la bărbați și femei este trecută textual în Planul Național de Redresare și Reziliență. (…) Întrebat în legătură cu faptul că jalonul prevede pensionarea facultativă până la vârsta de 70 de ani, ministrul a menționat că «jalonul vorbește despre acordarea de stimulente pentru a duce vârsta de pensionare până la 70 de ani»”, mai arată România liberă.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, marți, Legea privind securitatea și apărarea cibernetică a României precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

„Actul normativ prevede înființarea Sistemului Național de Securitate Cibernetică în scopul organizării și desfășurării în mod unitar la nivel național a activităților specifice. (…) Obiective legii sunt: crearea de rețele și sisteme informatice sigure și reziliente, elaborarea și adoptarea unui cadru normativ și instituțional consolidat, consolidarea unui parteneriat public-privat, pragmatic, pe linia securității cibernetice, asigurarea rezilienței prin abordare proactivă și descurajare, transformarea României într-un actor relevant în arhitectura internațională de cooperare în domeniul securității cibernetice. (…) Prin urmare, în scopul organizării și desfășurării în mod unitar la nivel național a activităților specifice securității cibernetice, se înființează Sistemul National de Securitate Cibernetică (SNSC) drept cadru general de cooperare care reunește autoritățile cu responsabilități și capabilități în domeniile de aplicare a legii, în vederea coordonării acțiunilor la nivel național pentru asigurarea securității cibernetice”, relatează News.ro.

„Persoanele care au în responsabilitate aceste rețele și sisteme informatice au obligația de a notifica incidentele de securitate cibernetică prin intermediul Platformei Naționale pentru Raportarea Incidentelor de Securitate Cibernetică (PNRISC), de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore de la constatarea incidentului. Dacă incidentele de securitate cibernetică nu pot fi comunicate complet în acest termen, acestea se transmit în cel mult 5 zile calendaristice de la notificarea inițială, informațiile putând fi completate și ulterior cu cele care reies din investigațiile realizate pe baza evenimentului”, mai scrie News.ro.

După ce Rusia a tras mai multe rachete prin spațiul aerian al Republicii Moldova, pentru a lovi ținte din Ucraina, UE alocă fonduri pentru supravegherea spațiului aerian al Republicii Moldova cu un radar performant.

„UE urmează să aloce încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, după noile dezvăluiri despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental, iar cea mai mare parte a acestui ajutor va fi cheltuită pentru achiziționarea unui «radar terestru mobil de supraveghere cu rază lungă de acțiune» pentru a ajuta Moldova să-și controleze spațiul aerian”, se arată într-un memorandum intern al UE datat 13 martie, conform publicației EUobserver, citată de News.ro.

„Restul banilor vor fi alocați pentru vehicule tactice ușoare de mare mobilitate și vehicule de tip pick-up, motostivuitoare, autobuze și camioane, echipamente de comunicare, precum și hardware și software anti-hacking. Noii bani UE vor fi probabil conveniți luna aceasta sau luna viitoare și vor fi plătiți «destul de repede», au declarat sursele UE. Banii vor fi luați din Fondul European pentru Pace (EPF), un fond comun de 8 miliarde de euro creat de țările UE, din care cea mai mare parte este cheltuită pentru Ucraina”, scrie News.ro, citând sursa menționată.

„Germania, România, Marea Britanie și SUA ajută, de asemenea, Republica Moldova să își consolideze forțele armate pe bază bilaterală”, se mai arată în documentul UE văzut de EUObserver, mai scrie News.ro.

„Un înalt oficial militar american a declarat că drona americană a decolat de la baza sa din România, marți dimineață, pentru o misiune de recunoaștere programată în mod regulat, care durează de obicei între nouă și zece ore”, relatează New York Times, citat de Libertatea.

„Drona a fost lovită marți, 14 martie, deasupra Mării Negre, de un avion rusesc, lucru care a determinat oficialii americani să fie nevoiți să prăbușească drona în mare. Deși astfel de drone pot transporta rachete Hellfire, această aeronavă fără pilot era neînarmată și efectua supraveghere la aproximativ 120 de kilometri sud-vest de Crimeea când cele două avioane rusești au interceptat-o, potrivit afirmațiilor oficialului american. New York Times nu precizează baza din România de pe care a decolat drona, dar astfel de modele au fost detașate în România de armata americană la Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii. Afirmațiile oficialului militar pentru NYT vin după ce un avion de vânătoare rusesc a forțat marți, doborârea unei drone MQ-9 Reaper a Forțelor Aeriene americane deasupra Mării Negre, după ce i-a avariat elicea”, mai arată Libertatea.

Statele Unite ar putea să suspende sistemul de vize pentru români.

„Statele Unite sunt angajate să sprijine România să se alăture programului Visa Waiver cât mai curând posibil”, a declarat, la București, ambasadorul Dereck Hogan, scrie România liberă.

„Pentru ca acest lucru să fie aplicat, România ar trebui să respecte două cerințe. Prima ar fi aceea ca România să transmită către SUA informații care să diminueze riscurile terorismului. A doua cerință este scăderea ratei de respingere a cererilor de viză solicitate de către cetățeni români”, mai arată România liberă.

Seară liniștită!