151 views
Pas cu pas, descoperim „jaloanele” PNRR-ului, la care s-a angajat România, într-una din guvernările trecute. Unul dintre „jaloane” este şi majorarea vârstei de pensionare.
„Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat, marţi, că majorarea vârstei de pensionare este prevăzută în PNRR, menţionând că soluţia tehnică este la Ministerul Muncii, iar o decizie se va lua la nivelul coaliţiei de guvernare, având în vedere că este un jalon cu «extrem de mare impact» asupra populaţiei şi lucrurile trebuie «bine cumpănite»”, notează România liberă.
„Creşterea vârstei de pensionare şi alinierea, de fapt, a vârstei de pensionare este prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, însă termenul, din câte îmi aduc aminte, este anul 2035. E un jalon care urmează după jalonul de pensii speciale şi pe care, la momentul potrivit, o să-l prezinte colegii de Ministerul Muncii, fiind, de asemenea, o greutate ca aceste reforme în ceea ce priveşte cheltuielile publice cu pensiile să poată să fie validate de către Comisia Europeană. Sunt cele mai grele jaloane şi trebuie să le acordăm sprijin, pentru că, până la urmă, România, interesul României este în joc”, a afirmat Boloş, la Parlament, scrie România liberă.
„El (n.n. ministrul Boloş) a precizat că, potrivit legislaţiei existente, această aliniere a vârstei de pensionare la bărbaţi şi femei este trecută textual în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. (…) Întrebat în legătură cu faptul că jalonul prevede pensionarea facultativă până la vârsta de 70 de ani, ministrul a menţionat că «jalonul vorbeşte despre acordarea de stimulente pentru a duce vârsta de pensionare până la 70 de ani»”, mai arată România liberă.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, Legea privind securitatea şi apărarea cibernetică a României precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
„Actul normativ prevede înfiinţarea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică în scopul organizării şi desfăşurării în mod unitar la nivel naţional a activităţilor specifice. (…) Obiective legii sunt: crearea de reţele şi sisteme informatice sigure şi reziliente, elaborarea şi adoptarea unui cadru normativ şi instituţional consolidat, consolidarea unui parteneriat public-privat, pragmatic, pe linia securităţii cibernetice, asigurarea rezilienţei prin abordare proactivă şi descurajare, transformarea României într-un actor relevant în arhitectura internaţională de cooperare în domeniul securităţii cibernetice. (…) Prin urmare, în scopul organizării şi desfăşurării în mod unitar la nivel naţional a activităţilor specifice securităţii cibernetice, se înfiinţează Sistemul National de Securitate Cibernetică (SNSC) drept cadru general de cooperare care reuneşte autorităţile cu responsabilităţi şi capabilităţi în domeniile de aplicare a legii, în vederea coordonării acţiunilor la nivel naţional pentru asigurarea securităţii cibernetice”, relatează News.ro.
„Persoanele care au în responsabilitate aceste reţele şi sisteme informatice au obligaţia de a notifica incidentele de securitate cibernetică prin intermediul Platformei Naţionale pentru Raportarea Incidentelor de Securitate Cibernetică (PNRISC), de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore de la constatarea incidentului. Dacă incidentele de securitate cibernetică nu pot fi comunicate complet în acest termen, acestea se transmit în cel mult 5 zile calendaristice de la notificarea iniţială, informaţiile putând fi completate şi ulterior cu cele care reies din investigaţiile realizate pe baza evenimentului”, mai scrie News.ro.
După ce Rusia a tras mai multe rachete prin spaţiul aerian al Republicii Moldova, pentru a lovi ţinte din Ucraina, UE alocă fonduri pentru supravegherea spaţiului aerian al Republicii Moldova cu un radar performant.
„UE urmează să aloce încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, după noile dezvăluiri despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental, iar cea mai mare parte a acestui ajutor va fi cheltuită pentru achiziţionarea unui «radar terestru mobil de supraveghere cu rază lungă de acţiune» pentru a ajuta Moldova să-şi controleze spaţiul aerian”, se arată într-un memorandum intern al UE datat 13 martie, conform publicaţiei EUobserver, citată de News.ro.
„Restul banilor vor fi alocaţi pentru vehicule tactice uşoare de mare mobilitate şi vehicule de tip pick-up, motostivuitoare, autobuze şi camioane, echipamente de comunicare, precum şi hardware şi software anti-hacking. Noii bani UE vor fi probabil conveniţi luna aceasta sau luna viitoare şi vor fi plătiţi «destul de repede», au declarat sursele UE. Banii vor fi luaţi din Fondul European pentru Pace (EPF), un fond comun de 8 miliarde de euro creat de ţările UE, din care cea mai mare parte este cheltuită pentru Ucraina”, scrie News.ro, citând sursa menţionată.
„Germania, România, Marea Britanie şi SUA ajută, de asemenea, Republica Moldova să îşi consolideze forţele armate pe bază bilaterală”, se mai arată în documentul UE văzut de EUObserver, mai scrie News.ro.
„Un înalt oficial militar american a declarat că drona americană a decolat de la baza sa din România, marți dimineață, pentru o misiune de recunoaștere programată în mod regulat, care durează de obicei între nouă și zece ore”, relatează New York Times, citat de Libertatea.
„Drona a fost lovită marți, 14 martie, deasupra Mării Negre, de un avion rusesc, lucru care a determinat oficialii americani să fie nevoiți să prăbușească drona în mare. Deși astfel de drone pot transporta rachete Hellfire, această aeronavă fără pilot era neînarmată și efectua supraveghere la aproximativ 120 de kilometri sud-vest de Crimeea când cele două avioane rusești au interceptat-o, potrivit afirmațiilor oficialului american. New York Times nu precizează baza din România de pe care a decolat drona, dar astfel de modele au fost detașate în România de armata americană la Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii. Afirmațiile oficialului militar pentru NYT vin după ce un avion de vânătoare rusesc a forțat marți, doborârea unei drone MQ-9 Reaper a Forțelor Aeriene americane deasupra Mării Negre, după ce i-a avariat elicea”, mai arată Libertatea.
Statele Unite ar putea să suspende sistemul de vize pentru români.
„Statele Unite sunt angajate să sprijine România să se alăture programului Visa Waiver cât mai curând posibil”, a declarat, la București, ambasadorul Dereck Hogan, scrie România liberă.
„Pentru ca acest lucru să fie aplicat, România ar trebui să respecte două cerințe. Prima ar fi aceea ca România să transmită către SUA informații care să diminueze riscurile terorismului. A doua cerință este scăderea ratei de respingere a cererilor de viză solicitate de către cetățeni români”, mai arată România liberă.
Seară liniştită!
