CCR respinge sesizarea USR privind numirea Ancuţei Opre în funcţia de preşedinte al ANSPDCP

23 ian. 2019
Vizualizari: 834

Frământările din justiția românească ocupă și astăzi prima pagină a presei. Prima chestiune asupra căreia ne vom opri este legată de soarta ordonanței de urgență pentru contestarea în anulare a sentințelor definitive date de completurile de 5 judecători ai ÎCCJ, pregătită de Ministerul Justiției.

Va adopta Guvernul această ordonanță sau nu?

News.ro scrie azi că premierul Dăncilă susține necesitatea ordonanței.

„Premierul Viorica Dăncilă a declarat, marți seara, la Antena 3, că este necesară adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru contestarea în anulare a sentințelor definitive date de completurile de 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), în perioada 2014-2018”, arată News.ro.

Aprobarea ordonanței ar putea stârni noi critici la Bruxelles. Premierul Viorica Dăncilă spune că în declarațiile de la Bruxelles este foarte multă dezinformare.

„«Președintele Comisiei Europene a spus că niciodată nu va abdica de la respectarea statului de drept, a drepturilor omului, lupta anticorupție. Oficialii europeni ar trebui să privească cu realism unde sunt drepturile omului, la cei care au fost condamnați de completurile nelegale. Faptul că vrem să dăm această ordonanță nu împiedică lupta anticorupție, o ordonanță prin care cei care au fost condamnați le dăm șansa să își dovedească nevinovăția în fața unor completuri corecte», a adăugat Viorica Dăncilă”, mai arată News.ro, citând declarațiile premierului făcute jurnaliștilor de la Antena 3.

Comisia Europeană a citit draftul ordonanței de urgență privind contestarea deciziilor definitive, anunțată de ministrul Tudorel Toader și spune că e important ca România „să revină la parcursul combaterii corupției, să asigure o justiție independentă și să evite orice pași înapoi”.

„«Comisia urmărește îndeaproape discuția din România cu privire la o eventuală ordonanță de urgență privind căile extraordinare de atac pentru cauze penale în urma a două hotărâri recente ale Curții Constituționale. Comisia a luat act deja de prima hotărâre privind completurile de 5 judecători (8 noiembrie), în ultimul său raport în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Mai general vorbind, doresc să vă amintesc faptul că președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost cât se poate de clar în problema unei posibile amnistii în cursul recentei sale vizite la București. Așa cum Comisia a mai spus în repetate rânduri, este esențial ca România să revină pe drumul cel bun în lupta împotriva corupției, să asigure o justiție independentă și să evite orice noi pași înapoi», a transmis marți Margaritis Schinas, purtător de cuvânt al Comisiei Europene”, scrie Cotidianul.

Ministrul justiției, Tudorel Toader, este de ieri la Bruxelles, acolo unde a avut o întrevedere cu președintele Comisiei LIBE a Parlamentului European, Claude Moraes, cei doi discutând, între altele, despre prioritatea operaționalizării Parchetului European (EPPO).

Potrivit unui comunicat transmis Agerpres de Ministerul Justiției, „întrevederea a avut loc în contextul în care, miercuri, ministrul Tudorel Toader va prezenta, în Comisia LIBE, prioritățile în domeniul justiției ale Președinției române la Consiliul UE”.

„În ceea ce privește operaționalizarea EPPO, sursa citată arată că ministrul justiției a subliniat importanța colaborării dintre Consiliu și Parlamentul European în vederea numirii procurorului-șef european în actuala legislatură, iar în ceea ce privește numirea procurorilor europeni, a exprimat încrederea că va fi respectat calendarul stabilit, România urmând a desemna candidații până la finalul lunii martie 2019”, notează Agerpres.

Și pentru că vorbim despre Parchetul European, trebuie să amintim o știre din Adevărul, care menționează candidatura fostului procuror-șef DNA la șefia acestei instituții europene.

„Fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, s-ar afla pe lista scurtă de cinci persoane selectate pentru postul de șef al Parchetului European. Comisia de selecție a procurorului-șef european, funcție pentru care s-a înscris și Laura Codruța Kovesi, aproape a finalizat lista scurtă a candidaților selectați. Pe ea s-ar afla și Kovesi, potrivit Radio Europa Liberă”, scrie Adevărul.

„Dintre cele 30 de persoane au rămas 5, au declarat surse de la Bruxelles pentru Europa Liberă, iar din România, în afară de Kovesi, au mai fost alte două candidaturi care ar fi fost respinse. Procedura de selecție a procurorului-șef european nu depinde de țara din care e candidatul, fiind una exclusiv europeană. Acest juriu este format din 12 persoane din rândul foștilor membri ai Curții de Justiție și ai Curții de Conturi, din rândul foștilor membri naționali ai Eurojust, al membrilor instanțelor naționale supreme, din rândul procurorilor de înalt nivel sau al juriștilor ale căror competențe sunt recunoscute. Potrivit Regulamentului Consilului, numirea procurorilor-șefi europeni este făcută de comun acord de Parlamentul European și Consiliu. Procurorul-șef european are un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit”, mai notează Adevărul.

Presa consemnează în continuare declarațiile liderilor politici în legătură cu protocoalele din justiție, devoalate în ultimul an de jurnaliști, magistrați și politicieni. Azi, News.ro consemnează declarația fostului premier Cioloș în legătură cu aceste protocoale.

„«Dacă ele sunt neconstituționale sau au fost neconstituționale, atunci evident că trebuie renunțat la ele. Dacă au fost constituționale sau chiar dacă au fost neconstituționale, cei care le-au semnat trebuie să și le asume. Repet, cei care le-au semnat trebuie să și le asume, inclusiv cei care le-au semnat și au știut de ele acum câțiva ani, probabil chiar 10 ani și nu au spus nimic timp de 10 ani și care acuma, pentru că au interese personale, vin și le atacă, fiind la putere, pentru că avem politicieni lideri ai actualei majorități, care și-au pus semnătura pe astfel de protocoale sau care au știut de ele, care au fost în Consiliul Suprem de Apărare a Țării atunci când s-a discutat despre ele și iată că ani de zile nu au știut nimic de ele sau nu au spus nimic de ele», a declarat Dacian Cioloș, marți, într-o conferință de presă”, scrie News.ro.

Pentru finalul Revistei am păstrat o știre legată de o decizie CCR, așteptată de parlamentarii USR.

„Curtea Constituțională a României a respins miercuri sesizarea USR privind numirea Ancuței Opre în funcția de președinte al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP)”, citată de Cotidianul.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

„Pe 26 noiembrie, plenul Senatului a numit-o pe Ancuța Gianina Opre pentru încă un mandat în funcția de președinte al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), propusă de PSD. Pe 12 decembrie 2018, Uniunea Salvați România a atacat la Curtea Constituțională numirea Ancuței Opre în funcția de președinte al ANSPDCP”, mai arată Cotidianul.

Seară frumoasă!

CCR respinge sesizarea USR privind numirea Ancuței Opre în funcția de președinte al ANSPDCP was last modified: ianuarie 23rd, 2019 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: