CCR respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. nr. 13/2017

Potrivit comunicatului CCR, dat publicității în data de 9 februarie 2017, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituția României și al art. 32 și art. 33 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi,  a respins, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017.

Vă prezentăm, mai jos, decizia luată cu majoritate de voturi a Curții Constituționale:

„Curtea a reținut că art. 146 lit. d) din Constituție reglementează controlul de constituționalitate, pe calea excepției de neconstituționalitate, a actelor normative de reglementare primară intrate în vigoare. Potrivit art. 146 lit. d) din Constituție, excepția de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele poate fi ridicată fie în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, fie direct de Avocatul Poporului.

Sub aspectul condiției de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, referitoare la caracterul «în vigoare» al actului normativ supus controlului de constituționalitate, Curtea a constatat că, în privința excepției neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare [Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011], în schimb, în privința excepției de neconstituționalitate ridicate direct de Avocatul Poporului, actul normativ care formează obiectul acesteia trebuie să facă parte din fondul activ al legislației la data pronunțării Curții Constituționale [a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 1167 din 15 septembrie 2011 sau Decizia nr. 549 din 15 iulie 2015]. Această diferențiere rezultă din faptul că, în prima ipoteză, Curtea exercită un control concret de constituționalitate, iar, în a doua ipoteză, un control abstract de constituționalitate.

Raportat la cauza de față, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate, formulată de Avocatul Poporului la data de 3 februarie 2017, a vizat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale [Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013], la acea dată, Avocatul Poporului era îndrituit să ridice o asemenea excepție de neconstituționalitate, chiar dacă numai unele dispoziții din această ordonanță de urgență erau în vigoare. Ulterior, însă, la data de 5 februarie 2017, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2017. Prin urmare, la momentul pronunțării Curții Constituționale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 nu mai este în vigoare, drept pentru care, potrivit jurisprudenței sale, Curtea nu are competența de a analiza pe fond excepția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului.

În aceste condiții, Curtea Constituțională a respins, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017”.

Pentru a vedea respectivul comunicat, vizitați site-ul CCR (www.ccr.ro).