Story Highlights
- Excepții de neconstituționalitate
- O.U.G. nr. 33/2007
- Cod procedură penală
- Legea nr. 7/1996
| Actul normativ | Articolul | Decizia CCR |
| O.U.G. nr. 33/2007 | dispozițiile
art. 5 alin. (7) |
neconstituționale |
| Cod procedură penală | dispozițiile
art. 549¹ alin. (2), (3), (5) |
neconstituționale |
| Legea nr. 7/1996 | dispozițiile
art. 29 alin. (1) lit. d) |
constituționale în măsura în care nu se aplică actelor notariale încheiate în țări care au aderat la Convenția de la Haga și în țări cu care România are încheiate convenții, tratate sau acorduri privind asistența juridică în materie civilă, care prevăd scutirea de orice legalizare |
Potrivit comunicatelor de presă publicate pe site-ul Curții Constituționale (www.ccr.ro), în luna martie a.c. au fost admise trei excepții de neconstituționalitate.
Vă prezentăm, în continuare, respectivele decizii de neconstituționalitate:
Decizia CCR pronunțată în ședința din data de 10 martie 2015
În ședința din data de 10 martie 2015, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (7) O.U.G. nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea ANRE.
Obiectul excepției de neconstituționalitate
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (7) O.U.G. nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea ANRE.
Art. 5 alin. (7) O.U.G. nr. 33/2007 prevede: „Ordinele și deciziile emise de președinte în exercitarea atribuțiilor sale pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv de la data la care au fost notificate părților interesate”.
Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea ANRE, prin care se stabilește un termen pentru atacarea în contencios administrativ a actelor administrative cu caracter normativ, emise de președintele ANRE în exercitarea atribuțiilor sale, sunt neconstituționale.
Decizia CCR pronunțată în ședința din data de 17 martie 2015
În ședința din data de 17 martie 2015, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549¹ („Procedura de confiscare sau desființare a unui înscris în cazul clasării”) Cod procedură penală.
Obiectul excepției de neconstituționalitate
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 549¹ („Procedura de confiscare sau desființare a unui înscris în cazul clasării”) Cod procedură penală.
Art. 549¹ prevede următoarele: „(1) În cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală și sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranță a confiscării speciale sau a desființării unui înscris, ordonanța de clasare, însoțită de dosarul cauzei, se înaintează instanței căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunțarea hotărârii prin care plângerea a fost respinsă.
(2) Judecătorul de cameră preliminară comunică persoanelor ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate o copie a ordonanței, punându-le în vedere că în termen de 10 zile de la primirea comunicării pot depune note scrise.
(3) După expirarea termenului prevăzut de alin. (2), judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra cererii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluții:
a) respinge propunerea și dispune, după caz, restituirea bunului ori ridicarea măsurii asigurătorii luate în vederea confiscării;
b) admite propunerea și dispune confiscarea bunurilor ori, după caz, desființarea înscrisului.
(4) În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul și persoanele prevăzute la alin. (2) pot face, motivat, contestație. Contestația nemotivată este inadmisibilă.
(5) Contestația se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei sesizate ori, când instanța sesizată este Înalta Curte de Casație și Justiție, de către completul competent potrivit legii, care se pronunță prin încheiere motivată, fără participarea procurorului și a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluții:
a) respinge contestația ca tardivă, inadmisibilă sau nefondată;
b) admite contestația, desființează încheierea și rejudecă propunerea potrivit alin. (3)”.
Decizia Curții Constituționale
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi:
– a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 549¹ alin. (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale;
– a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 549¹ alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță „în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2)”, este neconstituțională;
– a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 549¹ alin. (5) din Codul de procedură penală, potrivit căreia instanța ierarhic superioară ori completul competent se pronunță „fără participarea procurorului și a persoanelor prevăzute la alin. (2)”, este neconstituțională.
Decizia CCR pronunțată în ședința din data de 31 martie 2015
În ședința din data de 17 martie 2015, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare.
Obiectul excepției de neconstituționalitate
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 7/1996.
Art. 29 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 7/1996: „(…) În cazul actului autentic notarial, acesta trebuie să fie încheiat de un notar public în funcție în România”.
Decizia Curții Constituționale
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare sunt constituționale în măsura în care nu se aplică actelor notariale încheiate în țări care au aderat la Convenția de la Haga și în țări cu care România are încheiate convenții, tratate sau acorduri privind asistența juridică în materie civilă, care prevăd scutirea de orice legalizare.
Pentru a vedea respectivele comunicate de presă vizitați site-ul CCR (www.ccr.ro).
