[UPDATE: Participarea procurorului general al PÎCCJ la ședința ocazionată de finalizarea mandatului de conducere al procurorului-şef interimar DNA] CCR: Conflict juridic de natură constituţională. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA

9 ian. 2019
Vizualizari: 2361
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Update 9 ianuarie 2019: Participarea procurorului general al PÎCCJ la ședința ocazionată de finalizarea mandatului de conducere al procurorului-șef interimar DNA

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial (www.mpublic.ro), în cursul zilei de 8 ianuarie 2019, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), domnul Augustin Lazăr, a participat, la sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), la o ședință ocazionată de finalizarea mandatului de conducere al doamnei procuror-șef Anca Jurma.

Cu acest prilej, s-a constatat că aceasta și-a îndeplinit obiectivele asumate: asigurarea unui interimat echilibrat, continuarea combaterii fenomenului corupției, respectarea normelor procedurale, a standardelor europene în materie și apărarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Totodată, în acest cadru, s-a transmis conducerea DNA de la procurorul-șef interimar, căruia îi expiră delegarea, către procurorii-șefi adjuncți, conform reglementărilor interne.

În acest context, procurorul general al PÎCCJ le-a adresat procurorilor anticorupție un mesaj în care a subliniat faptul că DNA are resursele umane de expertiză profesională pentru a asigura integritatea, eficiența și disciplina instituțională, precum și de a continua lupta anticorupție, în conformitate cu normele și standardele profesionale de eficacitate, calitate a actelor de urmărire penală și de apărare a drepturilor fundamentale ale omului.

De asemenea, domnul Augustin Lazăr și-a exprimat convingerea că noua conducere a DNA va lua toate măsurile legale pentru a asigura desfășurarea în condiții optime a activității structurii anticorupție.

Sursa informației


Update 9 octombrie 2018: Soluția adoptată de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii asupra propunerii ministrului justiției de avizare a numirii doamnei Florea Adina în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție

Potrivit unui comunicat din data de 8 octombrie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității următoarele informații:

„În ședința din data de 8 octombrie 2018, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate, a avizat negativ propunerea ministrului justiției de numire în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție a doamnei Adina Florea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța.

Hotărârea Secției pentru procurori va fi motivată și transmisă Ministerului Justiției”.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare ordinea de zi soluționată a ședinței Secției pentru procurori din data de 8 octombrie 2018, astfel cum a fost publicată de către CSM:

 

Sursa informației


Update 6 septembrie 2018: Rezultatul procedurii de selecție a procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție

Potrivit unui anunț din data de 6 septembrie 2018, Ministerul Justiției a dat publicității rezultatul procedurii de selecție a procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Astfel, în urma desfășurării procedurii de selecție care a avut loc în perioada 6 august – 4 septembrie 2018, Ministerul Justiției aduce la cunoștința opiniei publice faptul că propunerea ministrului justiției, Tudorel Toader, pentru numirea în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție este doamna Adina Florea .

În conformitate cu dispozițiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, urmează ca această propunere să fie transmisă Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea obținerii avizului consultativ, și ulterior, Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, pentru numirea în funcție.

Pentru transparență, atașăm proiectele manageriale prezentate de cei 6 candidați:

Proiect managerial – ARMEANU Sorin;

Proiect managerial – BODEAN Andrei;

Proiect managerial – FLOREA Adina;

Proiect managerial – LUPULESCU Nicolae;

Proiect managerial – SCUTEA Gabriela;

Proiect managerial – TĂNASE Paula-Nicoleta.

Sursa informației


Update 29 august 2018: Rezultatele îndeplinirii condițiilor legale de către candidații înscriși la selecția procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție

Potrivit unui anunț din data de 29 august 2018, Ministerul Justiției a dat publicității rezultatele îndeplinirii condițiilor legale de către candidații înscriși la selecția procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare tabelul aferent verificării îndeplinirii de către candidați a condițiilor legale de participare la selecție, astfel cum a fost publicat de către Ministerul Justiției:

Nr. crt.Nume și prenumeRezultatul îndeplinirii condițiilor legale
1.ARMEANU SorinADMIS
2.BODEAN AndreiADMIS
3.FLOREA AdinaADMIS
4.LUPULESCU NicolaeADMIS
5.SCUTEA GabrielaADMIS
6.TANASE Paula-NicoletaADMIS

Candidații declarați admiși vor susține un interviu la sediul Ministerului Justiției din București, Str. Apolodor nr. 17, Sector 5, după cum urmează:

– în data de 3 septembrie 2018, începând cu ora 11.00, primii 3 candidați declarați admiși;

– în data de 4 septembrie 2018, începând cu ora 8.30, următorii 3 candidați declarați admiși.

Sursa informației


Update 6 august 2018: Ministerul Public. Invitație adresată procurorilor în vederea participării la selecția organizată de către Ministerul Justiției în ceea ce privește efectuarea propunerii de numire în funcția vacantă de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție

Potrivit unui comunicat din data de 6 august 2018, Ministerul Public a dat publicității următoarele informații:

„Referitor la procedura aflată în curs privind selecția procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), adresează invitația procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, precum și celorlalți procurori cu experiență managerială din cadrul Ministerului Public, de a participa la procedura inițiată de Ministerul Justiției.

Totodată, procurorul general își reafirmă încrederea în responsabilitatea și profesionalismul procurorilor cu experiență managerială, mulți dintre aceștia fiind beneficiarii direcți ai proiectului lansat anul trecut de PÎCCJ vizând respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în faza de urmărire penală, precum și a reducerii numărului de condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”.

Sursa informației


Update 31 iulie 2018: Ministerul Justiției organizează, în perioada 6 august – 6 septembrie 2018, selecția procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial (www.just.ro), în perioada 6 august – 6 septembrie 2018, Ministerul Justiției organizează, la sediul său din București, Str. Apolodor nr. 17, Sector 5, cod 050741, selecția procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Selecția se desfășoară în condițiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în acest scop fiind întocmite Standardele de organizare și desfășurare a selecției procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Standardele de evaluare a interviului susținut în cadrul selecției procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, anexate.

Candidații pot depune cereri de înscriere pentru funcția de conducere vacantă, până la data de 24 august 2018 (inclusiv), la Direcția resurse umane din cadrul Ministerului Justiției, București, Str. Apolodor nr. 17, Sector 5.

Cererile de participare la selecție vor fi însoțite de următoarele înscrisuri:

a) dovada îndeplinirii condițiilor de vechime prevăzute de lege;

b) declarațiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10) și (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecție, care se depune atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe suport specific. Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăși 10 pagini. Planul și anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spațiere la 1,5 rânduri;

d) un curriculum vitae al procurorului, conform modelului comun european prevăzut în Anexa la H.G. nr. 1021/2004 pentru aprobarea modelului comun european de curriculum vitae;

e) minim 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea, în ultimii 5 ani;

f) ultimul raport de evaluare a activității profesionale a procurorului participant la selecție;

g) orice alte înscrisuri relevante.

Lista procurorilor care îndeplinesc condițiile legale de participare la selecție și programarea interviurilor se vor afișa la sediul Ministerului Justiției și se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 29 august 2018.

Procurorii participanți la selecție vor susține, în perioada 3-5 septembrie 2018, un interviu cu ministrul justiției care constă în:

a) susținerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecție, sub următoarele aspecte:

– prezentarea sintetică a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecție;

– identificarea unor eventuale disfuncții și vulnerabilități în activitatea unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecție, precum și a soluțiilor propuse pentru prevenirea și înlăturarea acestora;

– propuneri pentru îmbunătățirea activității manageriale a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecție;

– compatibilitatea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, întocmit de procurorul participant la selecție cu rolul și funcțiile Ministerului Public.

b) verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, vizând, în esență, capacitatea de organizare, asumarea responsabilităților, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa în modernizarea managementului unității/structurii, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaționare și comunicare, capacitatea și disponibilitatea de a lucra în echipă și de a colabora cu colegii;

c) prezentarea viziunii asupra modului în care înțelege să organizeze instituția în vederea îndeplinirii atribuțiilor constituționale de promovare a intereselor generale ale societății și apărării ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor;

d) prezentarea viziunii cu privire la atribuțiile funcției pentru care participă la selecție în ceea ce privește coordonarea activităților de prevenire și combatere a criminalității în general și a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupție, evaziune fiscală etc.;

e) verificarea cunoștințelor specifice funcției pentru care participă la selecție;

f) verificarea aspectelor legate de motivația, conduita, integritatea și deontologia profesională, precum și alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de procurorul participant la selecție.

În cadrul interviului, ministrul justiției este sprijinit de secretarii de stat din Ministerul Justiției.

Rezultatele selecției se vor afișa la sediul Ministerului Justiției și se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 6 septembrie 2018.

Propunerea/propunerile ministrului justiției va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, în vederea obținerii avizului acestei instituții. Ulterior obținerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiției înaintează propunerea Președintelui României, în vederea numirii în funcția de conducere.

Calendarul aprobat va putea suferi modificări în funcție de numărul procurorilor înscriși.

Sursa informației


Update 27 iulie 2018: Ministerul Justiției. Rezultatul procedurii de selecție a procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial (www.just.ro), Ministerul Justiției a organizat, în perioada 9-27 iulie 2018, procedura de selecție a procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Astfel, selecția s-a desfășurat în condițiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu Standardele de organizare și desfășurare a selecției procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute de art. 54, alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Standardele de evaluare a interviului susținut în cadrul selecției procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În cadrul procesului de selecție s-a apreciat că niciunul dintre candidați nu îndeplinește cerințele necesare desemnării pentru numirea în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. În cadrul programului managerial sau pe parcursul interviului, nici un candidat nu a prezentat suficiente elemente de plan fundamentate pe o analiză a situației actuale care să permită, ulterior, un proces obiectiv și transparent de evaluare a performanțelor manageriale.

În urma desfășurării procedurii de selecție, Ministerul Justiției aduce la cunoștința opiniei publice faptul că nu se va face o propunere de numire în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție dintre candidații participanți, procedura urmând a fi reluată.

Totodată, pentru transparență, puteți consulta mai jos programele manageriale prezentate de cei 4 candidați:

Proiect managerial – Grecu C. Camelia Elena;
Proiect managerial – Iacob Marius;
Proiect managerial – Lazăr Cristian Aurel;
Proiect managerial – Mirică Florentina.

Sursa informației


Update 24 iulie 2018: Declarațiile ministrului justiției și ale procurorului general

Ministrul justiției a anunțat, în data de 24 iulie 2018, că interviurile candidaților pentru conducerea DNA vor avea loc joi, iar vineri vor fi deliberări și se va ajunge la o concluzie. Toader a reiterat că e posibil ca unul din cei patru să fi desemnat pentru șefia DNA, dar e posibil să nu fie desemnat niciunul. Lista procurorilor care îndeplinesc condițiile legale de participare la selecția pentru șefia DNA și programarea interviurilor se vor afișa astăzi la sediul Ministerului Justiției. Lista va fi publicată și pe pagina de internet a instituției – informează HotNews.

Astăzi, Direcția de Resurse Umane va verifica dosarele candidaților. Va verifica să vadă dacă fiecare dosare are, conține toate piesele necesare. Mâine, membrii comisiei vor studia dosarele, vor analiza programele manageriale. Joi, începând cu orele 09.00, voi convoca membrii comisiei pentru interviu și candidații. După care, vineri deliberăm, vineri ajungem la o concluzie în funcție de care continuăm procedura. E posibil, teoretic și practic, ca unul să nu se prezinte, că doar nu îl țin de mână să vină la interviu. Vedem cum se va prezenta la interviu, vedem programele manageriale, discutăm toți membrii comisiei și vom stabili dacă avem un candidat pe care să-l propunem CSM-ului și apoi președintelui, și care este acel candidat. Este foarte posibil ca unul din cei patru să fie desemnat candidat pentru șefia DNA, după cum tot foarte posibil este ca niciunul să nu fie desemnat și atunci vom relua procedura”, a declarat Tudorel Toader, citat de către Mediafax.

Nu uitați că altă dată numirea s-a făcut în detrimentul unui aviz al CSM, Secția de procurori, un aviz negativ, consultativ e adevărat, iar acum se spune decretul este nelegal, pentru că are același aviz consultativ și negativ. Cred că unii dintre procurori au această părere că numirea se va face ca în precedent, pe baza unor înțelegeri. Vă asigur că nu va fi așa ceva”, a mai afirmat Tudorel Toader, la sediul Ministerului Justiției – arată Agrepres.

Astfel, în opinia ministrului justiției, cei care ar dori să ocupe funcția cunosc volumul de muncă necesar „pentru a repune DNA-ul în parametri constituționali”.

De asemenea, domnul Toader a mai precizat că: „Pe de altă parte, cine vrea să devină șef al DNA, eu nu cred că nu sunt doritori, dar cei care ar dori să devină procurori-șefi la DNA sunt convins că știu foarte bine realitatea de acolo. (…) Își dau seama cât de multă muncă este necesară pentru a repune DNA-ul în parametri constituționali, pentru a-l face să funcționeze normal, pentru a reda încrederea, dacă a existat, românilor în activitatea pe care o face Direcția Națională Anticorupție. Prin urmare, acestea sunt după părerea mea motivele prudenței, rezervei în înscrierea pentru competiția de a deveni procuror-șef la DNA. Mai avem toți ziua de astăzi, când, repet, după părerea mea, vom avea candidați”, notează aceeași sursă.

Criteriile sunt stabilite, sunt afișate și le vom respecta. În mod inevitabil, se pune problema vechimii în magistratură ca procuror, se pune problema activității profesionale, se pune problema programului managerial cu viziunea de reformare, de aducere a DNA în parametrii legali, în parametrii constituționali, astfel încât să ne atingem cel puțin două obiective. Pe de o parte, cetățeanul să nu se mai afle în situația recentă, încă prezentă, în care, nevinovat, nu știe dacă nu cumva va fi condamnat. Românul să nu se ducă cu temerea faptului că procurorul nu știu de care probe va administra. Pe de altă parte, să redăm încrederea în actul de justiție”, a precizat ministrul Toader, potrivit Digi24.

Până în acest moment, vedem că sunt patru candidați care au experiență considerabilă în activitatea Ministerului Public și nu putem spune decât că cel mai bun să câștige. (…) Este o ofertă variată, din cadrul DNA sunt procurori foarte experimentați și cu rezultate considerabile în activitate, dar și procurorul care este din cadrul Parchetului General. Ministrul Justiției va putea să aleagă un procuror dintre cei patru, care într-adevăr au cu toții o experiență importantă și nu sunt persoane necunoscute în cadrul Ministerului Public”, a declarat marți, 24 iulie 2018, procurorul general Augustin Lazăr, citat de către News.ro.


Update 12 iulie 2018: Declarațiile Președintelui României, domnul Klaus Iohannis cu privire la motivele revocării procurorului-șef DNA

Potrivit unui comunicat al Președinției Românei, din data de 11 iulie 2018, în cadrul declarației de presă susținută de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, la începutul Summitului NATO de la Bruxelles, din data anterior menționată, întrebat fiind care sunt argumentele pentru care a decis revocarea din funcție a doamnei Kovesi, domnul Iohannis, a arătat următoarele:

Eu îmi doresc pentru România o întărire a statului de drept, o întărire a democrației. Calea românească trebuie să fie calea democrației consolidate, care se bazează pe valorile noastre, pe care se bazează și NATO, și Uniunea Europeană. De aceea suntem aici. Noi nu suntem musafiri. Noi suntem aici membri cu drepturi depline.

Deci, calea românească este calea valorilor democratice și a statului de drept. Eu îmi doresc pentru țara mea o întărire a statului de drept. Și atunci, este evident că primul om în stat este primul care respectă statul de drept, respectă deciziile Curții Constituționale. Drept pentru care am pus în aplicare decizia Curții Constituționale. Nici într-un moment nu a fost o opțiune pentru mine să nu respect Constituția, să nu respect statul de drept. Dimpotrivă, eu îmi doresc ca acest pas pe care l-am făcut să fie înțeles ca și un pas în supremul respect pentru Constituție.

Însă, dacă am ajuns la această temă, vreau să fie foarte, foarte clar un alt lucru: dacă cineva acum se bucură că lupta anticorupție încetează sau încetinește, nu, nici vorbă! Deci, lupta anticorupție trebuie să meargă înainte și va merge înainte!

Știți foarte bine că eu m-am exprimat în repetate rânduri despre performanțele DNA. DNA este un corp de profesioniști foarte bine pregătiți. DNA trebuie și va merge mai departe! Deci, lupta anticorupție va merge cu toată forța mai departe.

Iar, până acum, acest pas pe care l-am luni nu mi-a schimbat părerea mea personală despre activitatea DNA și, inclusiv, activitatea doamnei Kovesi. Au făcut o treabă foarte bună! Sunt oameni foarte bine pregătiți. Și această activitate trebuie apreciată. Eu am apreciat-o tot timpul și am sprijinit-o tot timpul. Și pot să spun fără niciun fel de problemă că voi sprijini în continuare, poate și mai mult, lupta anticorupție.

Mulțumesc!”

Sursa informației


Update 11 iulie 2018: Laura Codruța Kovesi – se întoarce la DIICOT

Potrivit informațiilor publicate de către CSM cu privire la ordinea de zi soluționată a Ședinței Secției pentru procurori din 11 iulie 2018, în această ședință s-a discutat Nota Direcției resurse umane și organizare nr. 4303/2018 privind continuarea activității doamnei Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, ca urmare a revocării din funcția de conducere deținută.

Astfel, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât continuarea activității la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul teritorial Sibiu, a doamnei procuror Laura Codruța Kovesi, ca urmare a revocării sale din funcția de procuror-șef la Direcția Națională Anticorupție, începând cu data emiterii Decretului Președintelui României, respectiv 9 iulie 2018.

Reamintim că această decizie de repartizare a doamnei Kovesi vine ca urmare revocării sale din data de 9 iulie 2018, când președintele României, domnul Klaus Iohannis, a emis decretul de revocare a doamnei Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei CCR, anunțul fiind făcut de către purtătorul de cuvânt al șefului statului.

Despre mine vă pot spune că am luat act de decretul de revocare din funcția de procuror șef DNA și începând de astăzi (n.n. 9 iulie 2018) nu voi mai lucra în Direcția Națională Anticorupție. Voi rămâne procuror”, a spus Laura Codruța Kovesi, la scurt timp după anunțul privind revocarea sa din funcție (pentru mai multe informații, vezi mai jos declarația integrală).

La ședința CSM, care s-a desfășurat în absența Laurei Codruța Kovesi, au luat parte ministrul Justiției, Tudorel Toader, și procurorul general Augustin Lazăr – arată News.ro.

De asemenea, aceeași sursă notează că doamna Kovesi „avea un loc rezervat, ea plecând de acolo în anul 2006, când a fost numită procuror general”.

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, la începutul ședinței că, indiferent ce va decide secția de procurori a CSM cu privire la locul în care își va desfășura în continuare activitatea fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție, Kovesi va rămâne un procuror cu un nivel de experiență considerabil în DNA. Lazăr a spus că nu va fi consilier la Ministerul Public, întrucât toate posturile sunt ocupate – mai informează News.ro.

„În continuare vom vedea un procuror care are un nivel de experiență considerabil în DNA, de fiecare dată când s-a întors în Ministerul Public și-a continuat activitatea pe profilul de activitate pe care l-a desfășurat. Mai precizez că cele trei posturi de consilier sunt ocupate în acest moment”, a declarat Augustin Lazăr la intrarea în sediul CSM.

De asemenea acesta a mai precizat că analiza activității DNA este în raportul de bilanț, iar comentariile sale de atunci sunt publice: „Analiza activității DNA o puteți vedea în raportul care a fost întocmit atunci când a avut loc bilanțul, comentariile pe care le-am avut de făcut atunci sunt publice, despre ce aș recomanda noului procuror-șef vom discuta în continuare”, cu referire la rezultatele doamnei Kovesi în timpul conducerii DNA.

Domnul procuror general Augustin Lazăr a mai declarat (tot în data de 11 iulie, la sediul CSM), întrebat fiind dacă ia în calcul să o delege pe Laura Codruța Kovesi pe altă funcție decât cea de procuror DIICOT că este posibil să existe discuții privind o activitate ce ar aduce un plus în Ministerul Public: „E posibil să ne gândim la o activitate ce aduce plus în PÎCCJ” – citează Agerpres.

Procurorii care își incheie activitatea la DNA de regulă își continuă activitatea în cadrul Ministerului Public, folosindu-și experiența pe care au dobândit-o la DNA”, a precizat procurorul general, citat de Mediafax.

„Este foarte posibil să ne gândim la o activitate care să fie bună și care să aducă un plus Ministerului Public cu experiența câștigată la DNA. Urmează să vedem în perioada următoare” – a continuat el, potrivit HotNews.


Update 10 iulie 2018: Raportul privind exercitarea mandatului de procuror-șef DNA în perioada mai 2013 – iulie 2018 și declarația de presă a doamnei Laura Codruța Kovesi

Potrivit unui comunicat al DNA din data de 9 iulie 2018, instituția a publicat Raportul privind exercitarea mandatului de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție în perioada mai 2013 – iulie 2018.

Astfel, potrivit precizărilor DNA, respectivul document prezintă activitatea pe care doamna Laura Codruța Kovesi a desfășurat-o pe perioada deținerii funcției de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție între 15 mai 2013 și 5 iulie 2018.

În cadrul procedurilor de numire în funcție în mai 2013 și de reinvestire în funcție în luna mai 2016, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a verificat și aprobat principalele măsuri manageriale dispuse sau propuse prin proiectele de management, astfel că acestea au fost implementate în cadrul activității manageriale și vor fi prezentate.

Obiectivele stabilite prin proiectele manageriale de procuror-șef au fost îndeplinite până la momentul publicării respectivului Raport – arată DNA.

În acest context, se menționează că „Direcția Națională Anticorupție a devenit în ultimii 5 ani o structură eficientă, proactivă și care își îndeplinește rolul instituțional de a investiga cauze de corupție la nivel înalt și mediu”.

Se amintește că în cei 5 ani de mandat a crescut anual numărul rechizitoriilor, numărul inculpaților trimiși în judecată, numărul demnitarilor investigați și a crescut valoarea măsurilor asiguratorii dispuse, arătând și câteva cifre, în sensul în care în ultimii 5 ani DNA a trimis în judecată 68 demnitari: 14 miniștri și foști miniștri, 39 deputați, 14 senatori și 1 membru al Parlamentului European.

Dintre aceștia au fost condamnați definitiv 37, după cum urmează: 9 miniștri și foști miniștri, 21 deputați, 6 senatori și 1 membru al Parlamentului European.

În aceeași perioadă de timp valoarea măsurilor asiguratorii instituite de DNA a fost de peste 2 miliarde Euro.

Procentul de achitări s-a menținut la 10% fiind sub media europeană. Cu privire la acest aspect, DNA menționează că: „Acest procent dovedește că am fost preocupați în mod permanent de respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor și de respectarea garanțiilor procesuale, aplicând legea în mod egal”.

Conform precizărilor DNA, câștigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că Direcția Națională Anticorupție a aplicat legea în mod egal, nu a avut și nu are rețineri în a atinge vârful piramidei rețelelor de corupție, indiferent de apartenența politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate și indiferent de averea deținută de aceștia.

Direcția Națională Anticorupție a devenit un model în lupta anticorupție pentru mai multe țări din regiune – se susține în comunicatul DNA.

În plus, DNA menționează și faptul că în Raportul anticorupție al Uniunii Europene publicat în 2014, DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene.

Pentru mai multe informații, consultați documentul integral, pus la dispoziție de DNA.

De asemenea, în cursul zilei de 9 iulie 2018, DNA a publicat și discursul susținut de doamna Laura Codruța Kovesi, în conferința de presă ce a avut loc imediat după revocarea sa din funcția de procuror-șef al Direcției.

Pentru mai multe detalii redăm, mai jos, respectivul discurs astfel cum a fost publicat de către DNA.

Bună ziua

După cum știți, președintele României a emis decretul de revocare din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, așadar mandatul meu încetează astăzi.

Am fost procuror șef al DNA pe o perioadă de 5 ani și tot ceea ce am realizat sau nu am realizat în acest mandat, găsiți într-un scurt raport care va fi publicat pe site ul DNA.
Indiferent ce spun eu sau ce spun alții despre DNA, indiferent ce spun cifrele, care nu mint, cu adevărat importantă este că DNA a dovedit că nimeni nu este deasupra legii.

În ceea ce privește procedura de revocare a procurorului-șef DNA, vă reamintesc că propunerea de revocare nu a întrunit condițiile prevăzute de lege. CSM a dat un aviz negativ. Am dovedit în fața Secției de procurori că motivele din propunerea de revocare o parte nu sunt reale și o parte au fost neîntemeiate.

Decretul de revocare emis de președintele României lasă un mare semn de întrebare: Vă exista o subordonare discreționară a procurorilor șefi față de ministrul justiției?

Nu comentez decizia Curții Constituționale. Arăt doar că motivarea sugerează că procurorii ar putea fi subordonați politic și o clarificare rămâne în continuare necesară.

Despre mine vă pot spune că am luat act de decretul de revocare din funcția de procuror șef al DNA și de astăzi nu voi mai lucra în DNA.

Voi rămâne procuror.

Aș dori să adresez un mesaj colegilor DNA cu care am lucrat și pe care i-am reprezentat în ultimii 5 ani. Dar și celorlalți procurori din România, cu care am lucrat timp de 6 ani în calitate de Procuror General.

Vă mulțumesc tuturor pentru curajul vostru, pentru profesionalism. Pentru rezistența și dârzenia cu care ați mers înainte, indiferent de faptul că am fost atacați în mod nedrept, umiliți în fața societății și a familiilor, târâți în noroi, fără posibilitatea de a răspunde altfel decât cerând CSM-ului să apere adevărul.
Noi toți știm că în ultimii 5ani DNA a obținut și alte rezultate, care nu sunt statistici:

1. DNA a demonstrat că legea este egală pentru toți și că nimeni nu este prea puternic pentru a se sustrage din fața legii.

Procurorii independenți au făcut investigații față de persoane care păreau de neatins, indiferent de funcție și de averile pe care le aveau

2. Am contribuit prin anchetele noastre la conștientizarea societății cu privire la gravitatea fenomenului corupției.

Iar ceea ce am reușit, în primul rând, stimați colegi, a fost să arătăm că instituțiile publice din România pot funcționa eficient, legal și, mai ales, că DA, Corupția poate fi înfrântă!

Nu, episodul de azi NU este o înfrângere. Modul brutal în care se forțează schimbarea legislației de ceva timp arată că vor protecție pentru trecut, prezent și viitor. Acum societatea știe asta, de la dumneavoastră, cei din DNA.

Plecarea mea dintr-o funcție înseamnă puțin atâta vreme cât nici eu nici dumneavoastră nu abandonăm.

După 6 ani la conducerea Parchetului General și încă 5 ani, 1 lună și 24 de zile la conducerea DNA vă spun că nimic nu poate fi pus în balanță față de continuarea acestei lupte, căci ea este una pentru apărarea societății de infractori periculoși.

Da, sistemul judiciar trece printr-un moment mai dificil. Toți știm asta, căci toți am văzut ce va mai rămâne din legile penale ale țării. Am văzut forma adoptată în Parlament, am reacționat și noi cu observații, și Înalta Curte, CSM-ul, Parchetul General, dar dincolo de opiniile profesionale, este de bun simț să observăm că în acest moment voința politică nu este pentru o justiție eficientă ci pentru blocarea justiției și a anchetelor.

Noi procurorii nu putem duce o luptă politică. Ne interzice legea. Pledoaria noastră este pentru o legislație stabilă. Pledoaria noastră este pentru o legislație în care procurorii să fie independenți.

Independența procurorilor este o valoare incoruptibilă.

DNA este o instituție matură, care și-a îndeplinit rolul de a lupta cu corupția la nivel înalt așa că NU abandonați. Continuați să vă faceți treaba.

Le mulțumesc tuturor celor care ne-au susținut în activitate. Le mulțumesc și celor din sistemul judiciar, colaboratorilor instituționali din România sau parteneri instituționali.

Nu în ultimul rând am un mesaj pentru societate, pentru cetățenii României:

Corupția poate fi învinsă. Nu abandonați.

Vă mulțumesc pentru atenție!

Sursa informației


Update 9 iulie 2018: Anca Jurma – noul procuror-șef interimar DNA. Ministerul Justiției organizează selecția procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror-șef al DNA

Potrivit unui comunicat din data de 9 iulie 2018, Procurorul general, domnul Augustin Lazăr, a delegat-o, în data de 9 iulie 2018, pe doamna procuror Anca Jurma pentru a ocupa funcția de procuror-șef interimar al DNA , potrivit unui anunț al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaței și Justiție (PÎCCJ).

Ministerul Justiției a anunțat că organizează în perioada 9 iulie – 30 iulie 2018 selecția procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție – potrivit Mediafax, citând o postare de pe pagina oficială de Facebook a domnului Tudorel Toader.

Astfel, conform comunicatului Ministerului Public, ca urmare a decretului prin care președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a dispus revocarea din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție a doamnei Laura Codruța Kovesi și a publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, a emis astăzi ordinul de delegare în această funcție a doamnei Anca Jurma, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Doamna Anca Jurma a îndeplinit pe parcursul a două mandate atribuțiile de procuror șef al Serviciului de cooperare internațională și programe din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, iar ulterior a fost numită consilier al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Astfel, Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, transmite un mesaj de încredere privind continuarea cu fermitate a activității anticorupție, care reprezintă o prioritate a Ministerului Public, în îndeplinirea rolului său constituțional. În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

Sursa informației

Potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Justiției, acesta a publicat în data de 9 iulie 2018, un anunț cu privire la declanșarea procedurii de selecție a procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Astfel, Ministerul Justiției organizează selecția, în perioada 09 – 30.07.2018, la sediul său din București, str. Apolodor, nr. 17, sect. 5, cod 050741.

Selecția se desfășoară în condițiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în acest scop fiind întocmite Standardele de organizare și desfășurare a selecției procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute de art. 54, alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Standardele de evaluare a interviului susținut în cadrul selecției procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, anexate.

Procurorii pot depune cereri de înscriere, pentru funcția de conducere vacantă, până la data de 23.07.2018 (inclusiv), la Direcția resurse umane din cadrul Ministerului Justiției, București, str. Apolodor, nr. 17, sect. 5.

Cererile de participare la selecție vor fi însoțite de următoarele înscrisuri:

a) dovada îndeplinirii condițiilor de vechime prevăzute de lege;

b) declarațiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10-11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecție, care se depune atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe suport specific. Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăși 10 pagini. Planul și anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spațiere la 1,5 rânduri.

d) un curriculum vitae al procurorului, conform modelului comun european prevăzut în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1021/2004 pentru aprobarea modelului comun european de curriculum vitae;

e) minim 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea, în ultimii 5 ani;

f) ultimul raport de evaluare a activității profesionale a procurorului participant la selecție;

g) orice alte înscrisuri relevante.

Lista procurorilor care îndeplinesc condițiile legale de participare la selecție și programarea interviurilor se vor afișa la sediul Ministerului Justiției și se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 24 iulie 2018. 

Procurorii participanți la selecție vor susține, în perioada 25 – 27.07.2018, un interviu cu ministrul justiției care constă în:

1. susținerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecție, sub următoarele aspecte:

– prezentarea sintetică a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecție;

– identificarea unor eventuale disfuncții și vulnerabilități în activitatea unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecție, precum și a soluțiilor propuse pentru prevenirea și înlăturarea acestora;

– propuneri pentru îmbunătățirea activității manageriale a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecție;

– compatibilitatea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, întocmit de procurorul participant la selecție cu rolul și funcțiile Ministerului Public;

2. verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, vizând, în esență, capacitatea de organizare, asumarea responsabilităților, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa în modernizarea managementului unității/structurii, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaționare și comunicare, capacitatea și disponibilitatea de a lucra în echipă și de a colabora cu colegii;

3. prezentarea viziunii asupra modului în care înțelege să organizeze instituția în vederea îndeplinirii atribuțiilor constituționale de promovare a intereselor generale ale societății și apărării ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor;

4. prezentarea viziunii cu privire la atribuțiile funcției pentru care participă la selecție în ceea ce privește coordonarea activităților de prevenire și combatere a criminalității în general și a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupție, evaziune fiscală etc.;

5. verificarea cunoștințelor specifice funcției pentru care participă la selecție.

6. verificarea aspectelor legate de motivația, conduita, integritatea și deontologia profesională, precum și alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de procurorul participant la selecție.

În cadrul interviului, ministrul justiției este sprijinit de secretarii de stat din Ministerul Justiției.

Rezultatele selecției se vor afișa la sediul Ministerului Justiției și se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 30 iulie 2018.

Propunerea/propunerile ministrului justiției va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, în vederea obținerii avizului acestei instituții. Ulterior obținerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiției înaintează propunerea Președintelui României, în vederea numirii în funcția de conducere.

Calendarul aprobat va putea suferi modificări în funcție de numărul procurorilor înscriși.

De asemenea, au fost anexate acestui anunț Standarde de organizare și desfășurare, precum și Standardele de evaluare a interviului.

Sursa informației


Update 9 iulie 2018: Declarațiile fostului procuror-șef, doamna Laura Codruța Kovesi

Potrivit declarației de presă, susținute de procurorul-șef DNA, în data de 9 iulie 2018, la, aceasta a arătat că, după revocare, nu va mai rămâne în DNA, dar își va continua cariera de procuror – arată Agerpres.

De asemenea, doamna Kovesi a comentat asupra decretului de revocare, despre care a afirmat că lasă un mare semn de întrebare, respectiv statutul procurorilor și independența acestora în raport cu Ministrul Justiției. Totodată, Kovesi a afirmat, că modificările aduse legislației penale arată că politicienii „vor protecție”: „Este de bun simț să observăm că voința politică este pentru blocarea anchetelor, pentru blocarea justiței”, a spus aceasta.

Nu comentez decizia CCR, însă aș vrea să arăt că motivarea sugerează că procurorii ar putea fi în viitor subordonați ministrului Justiției. Și de aceea cred că o clarificare rămâne în continuare necesară”, a completat Laura Codruța Kovesi – informează Mediafax.

Fostul procuror-șef DNA a mai precizat că va realiza un bilanț al activității sale de 5 ani, o lună și 24 de zile la conducerea DNA, raport care va fi publicat cât mai repede posibil pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție – arată News.ro.

Doamna Kovesi a spus că procedura de revocare a sa din funcția de procuror-șef al DNA nu a întrunit condițiile cerute de lege: „CSM a dat aviz negativ, am dovedit în fața Secției de procurori că motivele invocate de mininistrul justiției o parte sunt nereale, o parte nemotivate. Decretul semnat de președintele Româmiei lasă un mare semn de întrebare – va exista o subordonare discreționară a procurorilor-șefi față de ministrul justiției?” – citează aceeași sursă.

Redăm în continuare respectiva declarație de presă, preluată de la privesc.eu.

 

 

HotNews redă un scurt sumar a celor mai importante precizări ale respectivei conferințe de presă ale doamnei Laura Codruța Kpovesi, după cum urmează:

„Mandatul meu încetează începând de azi. Tot ce am realizat sau nu am realizat a fost consemnat într-un raport”.

„Vă reamintesc că propunerea de revocare nu a întrunit condițiile prevăzute de lege, CSM a dat aviz negativ”.

„Decretul de revocare lasă un mare semn de întrebare”.

„Începând de azi (n.n. 9 iulie 2018) nu voi mai lucra în DNA. Voi rămâne procuror. Vreau să adresez un mesaj colegilor mei: vă mulțumesc tuturor pentru curajul vostru, profesionalism. Vă mulțumesc că ați mers înainte indiferent de cât de atacați și umiliți am fost”.

„Dragi colegi, ce am reușit să demonstrăm a fost că instituțiile publice din România lucrează legal și da, corupția poate fi înfruntă. Episodul de azi nu e înfrângere. Modul în care se forțează modificarea legilor penale arată că vor protecție”.

„Această luptă e de apărare a societății de infractori periculoși. Am văzut ce mai rămâne din legile penale”.

„DNA e o instituție matură, profesionistă. Nu abandonați, continuați să vă faceți treaba, nu abandonați. Corupția poate fi învinsă, nu abandonați”.


Update 9 iulie 2018: Președintele a emis decretul de revocare a procurorului-șef DNA

Președintele României, domnul Klaus Johannis, a emis decretul de revocare a doamnei Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei CCR, anunțul fiind făcut în data de 9 iulie 2018 de către purtătorul de cuvânt al șefului statului, doamna Mădălina Dobrovolschi – informează Mediafax.

Redăm respectiva declarație de presă, preluată de către privesc.eu.

Astfel, potrivit declarației de presă a purtătoarei sale de cuvânt: „Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat constant că respectă Constituția și legile țării și a acționat permanent în acest sens. Prin urmare, în executarea deciziei Curții Constituționale nr. 358/2018, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat, astăzi, decretul de revocare a doamnei Laura Codruța Kövesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Președintele României, domnul Klaus Iohannis, subliniază că lupta împotriva corupției nu trebuie, în niciun caz, abandonată sau încetinită”, citează Digi24.

Hotărârile Curții Constituționale trebuie respectate și aplicate nu numai de către Președintele României, ci și de majoritatea politică, o majoritate care decide modificări legislative cu impact major asupra statului de drept”, subliniat aceasta, conform unui citat HotNews.

Conform art. 57, alin. 7, din Legea nr. 303/2004 privind statutul procurorilor „în interesul serviciului, procurorii pot fi delegați, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcții de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 90 de zile într-un an”.

Astfel, după desemnarea unui interimar la conducerea DNA, se va relua procedura de numire în funcție a unui procuror-șef al Direcției pentru un mandat întreg.

Potrivit legii în vigoare, propunerea va fi făcută de către ministrul justiției: „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată” [Art. 54, alin. (1), din Legea nr. 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor].

Conform ultimelor modificări ale legii, care nu a intrat în vigoare fiind atacate la CCR; președintele este scos din procedura de numire, decizia urmând a fi luată de Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justiției – notează Mediafax.

Astfel, procurorul-șef adjunct al DNA, domnul Marius Iacob, va asigura începând de astăzi interimatul la șefia DNA (în prezent, domnul Călin Nistor, celălalt procuror-șef adjunct al DNA se află în concediu de odihnă) – informează Agerpres.

De asemenea, au apărut și primele reacții după revocare, redăm, mai jos, un scurt sumar al acestora.

După acest anunț fostul președinte al CCR, domnul Augustin Zegrean, a afirmat că: „Președintele a făcut ce a fost obligat să facă. Decizia este definitivă, obligatorie, nu putea să nu respecte. Nu se termină lupta anticorupție aici. Nu cred că instituțiile stau într-un om. Îmi pare rău de Kovesi, este persoana care și-a făcut acolo datoria cu prisosință și merita să își ducă mandatul până la capăt. Dar dacă politicienii asta au vrut, asta au obținut. Nu cred că o să se oprească aici lupta anticorupție. Instituția are putere suficientă să își facă treaba în continuare” – mai informează Digi24.

Este o decizie normală. Dincolo de partizanatele politice și de interesele electorale, președintele a dovedit că știe să respecte statul de drept, care începe cu respectarea Consituției și a deciziilor Curții Constituționale”, a declarat europarlamentarul Norica Nicolai, pentru Mediafax.

CCR a stabilit că pentru toate motivele care au fost invocate trebuie să emită acest decret de revocare. Și, ca o concluzie, este o decizie normală, cam târzie, dar președintele nu cred că își putea permite, ca un garant al respectării Constituției, să nu respecte tocmai dumnealui această decizie”, a declarat și domnul Florin Iordache la Parlament – conform celor arătate de Agerpres.


Update 12 iunie 2018: Principalele declarații ale președintelui Klaus Iohannis după publicarea motivării CCR în cazul conflictului juridic de natură constituțională între Președintele României și Ministerul Justiției, cu privire la revocarea din funcție a procurorului-șef al DNA

Potrivit News.ro, președintele Klaus Iohannis a avut, marți, o primă reacție după publicarea motivării CCR privind revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, el spunând că aceasta aduce la suprafață mai multe întrebări decât clarificări, dar poate o aprofundare ulterioară poate va duce mai aproape de adevăr. El a mai spus că Puterea încearcă să amputeze puterile președintelui pentru că președintele are altă părere.

„Am citit motivarea deciziei CCR. Ca să nu apară așa o confuzie în spațiul public. Eu am spus de prima dată că voi citi această motivare până când o înțeleg foarte bine. Deci mai avem un pic de citit, însă citind această motivare au apărut câteva chestiuni care m-au făcut să evaluez anumite demersuri într-o nouă lumină. Două, trei chestiuni aș sublinia, după o primă citire foarte atentă a deciziei și a motivării. Vreau să spun că, în această etapă, recunosc că motivarea aduce la suprafață mai multe întrebări decât clarificări, dar o aprofundare ulterioară ne poate aduce mai aproape de adevăr. Vom vedea”, a declarat Klaus Iohannis, conform Mediafax.

De asemenea, acesta a precizat că lupta anticorupție trebuie dusă cu toată fermitatea, iar România trebuie să aibă încredere că este o luptă dreaptă.

„Să o iau de la început. Toată dezbaterea a pornit în jurul luptei anticorupție. Se pune întrebarea legitimă, dacă atâția politicieni sunt nemulțumiți, mai e nevoie de anticorupție? Răspunsul e ferm și clar. România are nevoie de lupta anticuropție și românii să aibă încredere că e o luptă dreaptă. Au fost aduse exemple unde poate procedurile au fost discutabile, dar aceste chestiuni sunt în rezolvare și mii de cazuri merg înainte. Lupta anticorupție este un succes în România. Aici sunt foarte ferm și foarte clar. Lupta anticorupție merge mai departe”, a declarat președintele, după cum menționează și Digi24.

Totodată, șeful statului a acuzat Puterea de facptul că dorește să limiteze puterile președintelui, precizând că judecătorii Curții Constituționale sunt în aceeași logică.

„Putem să constatăm destul de ușor că Puterea încearcă să amputeze puterile președintelui. Atenție, un partid, încearcă să amputeze puterile Președintelui României. De ce? Fiindcă actualul Președinte al României are în multe privințe altă părere decât majoritatea aflată la putere din parlament. Am văzut această dorință, prima oară când s-a modificat legea ANCOM, a continuat discuția chiar când s-au discutat legile justiției, unde puterea președintelui a fost diminuată față de situația anterioară a legilor în vigoare. Nu cumva aceste legi au fost modificate și pentru a diminua puterea președintelui? E clar că Puterea încearcă cu toate mijlocele de care dispune să diminueze puterea președintelui. Din păcate, decizia CCR e în aceeași logică, de diminuare a rolului președintelui, în numirea și revocarea unui procuror”, a mai spus Klaus Iohannis, declarație preluată de către News.ro.

În acest context, președintele Klaus Iohannis a mai anunțat, marți, că este dispus să pună, în cadrul unei dezbateri, mai multe întrebări care reies din motivarea CCR, precizând că un referendum „poate să fie la finalul unei astfel de dezbateri”.

„Dacă citim motivarea, se pune întrebarea care mai este statutul procurorilor în România. Mai sunt procurorii independenți sau sunt duși procurorii mai degrabă în subordinea ministrului Justiției, decât sub autoritatea ministrului, așa cum scrie în Constituție. Este o întrebare la care trebuie să răspundă. O altă întrebare este de ce avem un ministru al Justiției care decide și președintele execută fără să se țină seama de avizul CSM? Cum poate CSM să-și îndeplinească rolul de garantare a independenței justiției, dacă CSM nici nu mai contează în procedura de demitere a unui procuror șef. Iată întrebări la care încet încet trebuie să înceapă să răspundă și unii și alții. Sunt dispus să pun aceste întrebări într-o dezbatere publică. Un referendum poate să fie la finalul unei astfel de dezbateri. Poate este nevoie de o clarificare în Constituție” – arată Mediafax.

Astfel, președintele a mai adăugat că ar trebui să ne gândim împreună dacă arhitectura statului este bine gândită sau dacă trebuie introduse noi mecanisme care să garanteze că nu ne îndepărtăm de la valorile democratice.

„Poate e nevoie să vedem ce persoane pot fi chemate la conducerea statului. Revenim la discuția din toamna lui 2016 și atunci lucrurile au fost interpretate în fel și chip. Care sunt pașii juridici urmează să vă lămuresc atunci când împreună cu juriștii din Administrație ajungem la o concluzie. E vorba de o speță care cu siguranță va avea efecte asupra felului în care funcționează statul în continuare. Nu putem face greșeala să aplicăm mecanic niște lucruri, fiindcă riscul este să ne găsim într-o formă fără fond. Noi nu avem nevoie de un stat care să fie o formă fără fond, ci de un stat puternic și atunci trebuie să găsim răspunsurile la aceste întrebări. Motivarea foarte amplă scrisă de CCR ne dă câteva indicații, ne ridică probleme. Nu putem face următorul pas până nu clarificăm ce anume ni se transmite în motivare” – anunță aceeași sursă.


Update 11 iunie 2018: Primele reacții după publicarea motivării CCR

Vineri, 8 iunie 2018, la Arad, ministrul justiției a exprimat o primă reacție după publicarea motivării CCR în cazul conflictului juridic de natură constituțională între Președintele României și Ministerul Justiției, cu privire la revocarea din funcție a procurorului-șef al DNA – informează Digi24.

Prin decizia Curții Constituționale, a câștigat statul de drept”, a precizat domnul Tudorel Toader, adăugând că viitorul justiției începe cu această hotărâre.

Astfel, domnul Toader consideră că decizia Curții Cosntituționale privind conflictul cu președintele țării „nu adaugă nimic la Constituție, nu schimbă nimic din arhitectura statului de drept” și „nu schimbă nimic din raporturile stabilite de Constituție între autoritățile care au fost în conflict”. În plus, ministrul a precizat că în urma deciziei „a câștigat statul de drept” și s-a făcut „o absolut necesară delimitare între competențele pe stat constituțional pe care le au cele două părți care au fost parte la respectivul conflict” – arată News.ro.

Curtea a statuat, a stabilit, că părțile respectivului conflict, vorbim la trecut, au fost ministrul justiției, pe de o parte, președintele republicii, pe de altă parte. Până la urmă, eu nu aș spune că cineva a câștigat, cineva a pierdut, aș spune că decizia, am citit-o și eu cu atenție, decizia nu adaugă nimic la Constituție, nu schimbă nimic din arhitectura statului de drept. Decizia nu schimbă nimic din raporturile stabilite de Constituție între autoritățile care au fost în conflict, decizia, și vă spun în cunoștință de cauză, cu deplină convingere, decizia clarifică, deci nu adaugă și nu modifică nimic, decizia clarifică raporturile dintre cele două părți care s-au aflat în conflict. Decizia până la urmă dezleagă competenele constituționale pe care le are președintele republicii în baza art. 94 din Constituție și competențele, tot de rang constituțional, pe care le are ministrul Justiției în baza unui art. 132 din Constituție. S-a făcut o absolut necesară delimitare între competențele pe stat constituțional pe care le au cele două părți care au fost parte la respectivul conflict”, a remarcat domnul Toader.

Ministrul a mai adăugat și faptul că art. 132 din Constituție inițial avea numerotarea 131, dar când s-a revizuit Constituția în 2003 „conținutul art. 131 nemodificat a devenit conținutul art. 132 actual, adică din 2003 până în prezent” – notează și HotNews.

Era necesară această clarificare a raportului constituțional în care se află Ministerul Public față de președintele republicii pe de o parte, față de ministrul Justiției pe de altă parte. Independența judecătorilor nu o schimbă nimeni, nici ministrul, nici președintele, nici decizia Curții Constituționale. Procurorii au fost și rămân independenți în instrumentarea cauzelor. Niciun ministru, eu sau altcineva, nu s-a dus vreodată și nu se va duce în baza acelei autorități pe care o are ministrul să întrebe un procuror despre modul de soluționare a unei cauze (…) prin urmare această competență funcțională de exercitare a urmăririi penale nu a fost nici într-un fel modificată prin decizia Curții Constituționale”, a spus domnul Toader, în acest sens.

În concluzie, domnul Toader a arătat că: „decizia aceasta, foarte explicită, mai pune o temelie la fundamentele statului de drept din România” – citat de către Agerpres.

Întrebat ce ar trebui să se întâmple după publicarea motivării Curții, el a răspuns: „Mă aștept să respectăm legea, Constituția, deciziile Curții Constituționale […] De fiecare dată am spus că nu există și nu trebuie să existe un termen în Constituție, nu există și nu trebuie să existe vreun termen în decizia Curții Constituționale, în care președintele să-și exercite obligația. Potrivit art. 147 din Constituție, orice decizie este obligatorie […], produce efecte de la data publicării în Monitorul Oficial. Prin urmare, efectele sunt de la data publicării în Monitorul oficial”.

În completare, domnul Toader consideră că „ar fi fost o mare greșeală să fie un termen” pentru președinte: „Eu știu că în spațiul public s-a vorbit despre necesitatea acelui termen […] Dacă ar exista un termen, o excepție de la regula că toate produc efect de la data publicării, ar însemna să îi dai uneia dintre părți un termn în care să rămâi, să permiți menținerea părților în blocaj, să menții conflictul juridic de natură constrituțională”, a precizat ministrul, potrivit News.ro.

Reamintim că în data de 5 iunie 2018, Președintele a publicat, de asemenea, pe site-ul său oficial o primă reacție în urma deciziei CCR (vezi mai jos Update 8 iunie) și că acesta urma să acționeze după publicarea minutei acestei decizii CCR, respectiv după aflarea motivării deciziei.


Update 8 iunie 2018: A fost publicată motivarea deciziei CCR

În M. Of. 478 din 7 iunie 2018 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018 cu privire la cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministrul justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte.

Amintim că în conformitate cu această decizie, Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, iar potrivit infromațiilor de presă Președintele uram să decidă cum va acționa în urma emiterii acestei decizii, după publicarea minutei acestei decizii CCR, respectiv după aflarea motivării deciziei.

Redăm mai jos conținutul respectivei decizii, astfel cum a fost publicat de către CCR.

(Pentru a vedea documentul, vă rugăm dați refresh)

[gview file=”https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_358_2018.pdf” height=”800px”]

Sursa informației

În data de 5 iunie 2018, Președintele a publicat pe site-ul său oficial (www.presidency.ro), următoarea replică în raport cu situația de fapt:

Procurorii trebuie să fie independenți pentru ca în România să existe garanția unei justiții independente. Ei nu trebuie controlați politic, nu pot fi în subordinea unui politician, fie el și ministru. Potrivit Constituției, procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, ceea ce înseamnă că autoritatea pe care ministrul o are în domeniu trebuie folosită pentru a apăra independența acestora. În niciun caz nu înseamnă și nu poate însemna că procurorii sunt în subordinea ministrului. Așa cum am procedat încă de la începutul mandatului meu, voi acționa, evident, cu respectarea Constituției, astfel încât statul de drept să fie consolidat, iar procurorii să rămână independenți”.

Sursa informației


Update 4 iunie 2018: Tudorel Toader se va adresa astăzi OECD după declarațiile unui oficial al Organizației care a criticat decizia CCR privind revocarea șefei DNA

Ministrul justiției, Tudorel Toader, a anunțat că, în cursul zilei de 4 iunie 2018, se va adresa OECD pentru a-i comunica, în mod oficial, dacă afirmațiile lui Drago Kos, șeful structurii anticorupție din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care a spus într-un interviu pentru ziare.com că decizia CCR privind revocarea șefei DNA contravine echilibrului puterilor în stat și independenței sistemului judiciar, au fost făcute în nume propriu sau în numele OECD, informează News.ro.

„Amenințări de la OECD, sau manipulări interne? Luni dimineață, mă voi adresa OECD pentru a comunica, în mod oficial, dacă afirmațiile dlui Drago Kos au fost făcute în nume propriu sau în numele OECD”, a scris Toader pe contul său de Facebook, potrivit Adevărul.

„Într-un articol publicat în data de 1 iunie, se afirmă faptul că în numele OECD, dl Drago Kos a făcut o serie de afirmații, de o mare gravitate, la adresa instanței de contencios constituțional române. Totodată, aceeași publicație, citează, atribuind aceleiași surse, de asemenea în numele OECD, afirmațiile potrivit cărora «Ministrul vostru al Justiției va învața curând, într-un mod dur, că este într-o mare eroare». Dată fiind gravitatea acestor afirmații, precum și experiențe similare, când s-au atribuit unor organizații, precum GRECO, luări de poziție care ulterior nu au fost confirmate, pentru corecta informare a opiniei publice, consider absolut necesar să se facă lămurirea solicitată”, preciza ministrul justiției, citat de către News.ro.

Potrivit HotNews.ro, într-un interviu publicat vineri, Drago Kos, șeful structurii anticorupție din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, a declarat că „recenta decizie a CCR contravine, în mod evident, echilibrului puterilor în stat în țara dumneavoastră și independenței sistemului judiciar”.

„Nu pot evita sentimentul că este o acțiune intenționată, cât timp am mai văzut asemenea stranii interferențe ale unor curți constituționale din Balcani, în lupta anticorupție din ultimii ani. Magistrații români au clarificat că nu vor reveni la vechile timpuri, când politicienii le spuneau ce și cum. Comunitatea internațională îi va susține în această privință. DNA este una dintre poveștile de succes în lupta anticorupție la nivel mondial. Funcționarea și rezultatele sale sunt model de studiu pentru generații de studenți în întreaga lume. Actualul Guvern al României nu vrea să continue lupta împotriva corupției la nivel înalt și face orice pentru a găsi o scuză în acest sens. Ministrul vostru al Justiției va învăța curând, într-un mod dur, că este într-o mare eroare. Îmi pare rău că imaginea țării are de suferit din cauza declarațiilor lui impulsive”, afirmă Kos, potrivit ziare.com.


Update 31 mai 2018: Declarațiile ministrului justiției referitoare la decizia de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi. Fostul judecător CCR: „E o decizie nouă, o practică nouă. Nu poți să îi dai dispoziții președintelui”

Ministrul justiției, Tudorel Toader, a declarat, joi, la sosirea la CSM, că nu există decizie a Curții Constituționale (CCR) care să nu fie respectată de orice persoană fizică sau autoritate. El a spus însă că, până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR privind revocarea șefei DNA, este bine să rămână în rezervă, iar fiecare să-și îndeplinească obligațiile pe care le are, informează Digi24.

Noi avem doar comunicatul. Așteptăm considerentele, momentul, publicării deciziei în Monitorul Oficial și atunci sigur ca putem sa facem mai multe aprecieri. În momentul acesta, în limitele comunicatului cred ca trebuie sa rămânem în rezerva, iar fiecare sa și îndeplinească obligațiile legale”, a declarat ministrul justiției, potrivit News.ro.

Curtea Constituțională a admis, miercuri, sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și președintele Klaus Iohannis și între Guvern și președinte, ca urmare a respingerii de către șeful statului a cererii de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.

Conform Digi24, Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul justiției și președintele Klaus Iohannis, generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi. CCR arată că, pentru soluționarea acestui conflict, președintele urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, spune că decizia CCR valorifică principiul constituțional potrivit căruia procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției. Toader mai susține că șeful statului nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competențelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul Justiției.

De asemenea, fostul judecător al Curții Consituționale a României, Augustin Zegrean, a declarat miecuri, pentru Digi24, că este pentru prima dată când CCR rezolvă un conflict de natură constituțională între instituții prin impunerea unei decizii, iar această decizie este obligatorie, pentru că ea nu poate fi atacată pe nicio cale. În maximum o lună, Curtea va publica motivarea în Monitorul Oficial, moment de la care decizia devine obligatorie.

Zegrean afirmă că această decizie este una fără precedent, neobișnuită, pentru că, de regulă, CCR se rezumă doar la a constata dacă există sau nu un conflict constituțional și nu dă dispoziții obligatorii.

„Nu mă așteptam să se ajungă să se facă cerere la Curte pentru a constata existența unui conflict juridic de natură constituțională, în această situație. Nu am să comentez critic decizia Curții, încă mai sunt sub o obligație de reținere, dar decizia aceasta nu face decât ceea ce spunea domnul Diaconescu: să ducă timpul înapoi, pentru că echilibrul în justiție era foarte fragil.

[…]

De azi înainte ne putem aștepta ca orice ministru care vine, și la noi frecvența e mare, să schimbe procurorii-șefi. De ce nu ar putea să schimbe și procurorii efectiv? Nimic nu îi mai oprește. Eu cred că nu asta a dorit CCR să se întâmple. După cum sună, nu e un comunicat, e chiar minută de decizie. Vor motiva de ce au făcut asta. Minuta rămâne bătută în cuie. Nu vă așteptați să se schimbe ceva prin motivația deciziei.

Am participat și eu la soluționarea unor conflicte juridice de natură constituțională, dar de fiecare dată Curtea s-a limitat să constate existența conflictului. Nu Curtea e cea care decide cum se rezolvă conflictul, pentru că lucrurile sunt simple. Dacă ar fi spus că e conflict, partea care a intrat în conflict trebuie să iasă, nu Curtea trebuie să găsească soluția.

E o decizie nouă. O practică nouă. De acum înainte, așa vom merge.Vorbim de președintele României. Am mai spus și cu altă ocazie. E persoana aleasă cu cea mai mare legitimare electorală. Nu poți să îi dai dispoziții președintelui. El nu are altă fișă a postului decât Constituția. Nu se poate merge chiar atât de departe, toate au o limită.

În Constituție spune că deciziile Curții sunt general obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. În cel mult o lună, decizia trebuie motivată și publicată în Monitorul Oficial. Din acel moment, opțiunea CCR e singura Constituțională, cealaltă e pe riscul fiecăruia.

La președinție sunt foarte buni specialiști în drept consituțional. Vor analiza decizia, pentru că deciziile CCR sunt obligatorii.

Nu putem spune că prin decizie s-a încălcat principiul separației puterilor în stat. Curtea e abilitată să soluționeze conflicte de natură constituțională între instituțiile statului. Trebuie să facă asta, intră în atribuțiile ei. Cum a decis să o facă e alt aspect”, a argumentat Augustin Zegrean, citat de către Digi24.


CCR: Conflict juridic de natură constituțională. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA

Potrivi unui comunicat de presă din data de 30 mai 2018, Curtea Constituțională a făcut o serie de precizări privind cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului.

Astfel, la data menționată, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională mai sus precizată, determinată de refuzul Președintelui României de a da curs cererii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

În acest sens, Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituțională cu soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională, conform art. 146 lit. e) din Constituție.

Cu privire la calitatea ministrului justiției de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituțională, Curtea a constatat că ministrul justiției este nominalizat, în mod expres, prin art. 132 alin. (1) din Constituție, text constituțional care stabilește că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justiției exercită, în această privință, o competență constituțională specială și expresă, care nu are legătură cu competența generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenței sale, reprezentată de Decizia nr. 285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiției poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituțională.

Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea și conținutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiției” din cuprinsul art. 132 alin. (1) din Constituție, prin raportare la art. 94 lit. c) din Constituție, aspect care se subsumează unui raport de drept constituțional pur. Astfel, situația litigioasă dedusă judecății Curții Constituționale are natură constituțională, soluționarea acesteia fiind de competența sa exclusivă, și nu a instanțelor judecătorești. De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, nu ține de competența instanțelor judecătorești interpretarea și aplicarea la cauze concrete a Constituției, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curții Constituționale [a se vedea Decizia nr. 377/2017]. În aceste condiții, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcțiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, raporturile dintre ministrul justiției și Președintele României sunt raporturi de drept constituțional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituției, neputând fi reglementate prin norme juridice aparținând altor ramuri de drept.

De asemenea, Curtea a stabilit că art. 94 lit. c) din Constituție este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Președintele României numește în funcții publice, în condițiile legii [a se vedea Decizia nr. 285/2014], aplicându-se, deopotrivă și în ipoteza revocării / eliberării din funcție. În schimb, art. 132 alin. (1) din Constituție este un text cu caracter special, care stabilește o putere de decizie a ministrului justiției asupra activității desfășurate de procurori și indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr. 45/2018], aspect care se reflectă și asupra carierei procurorilor.

În plus, Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcțiile de conducere, prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, ministrul justiției acționează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcția de conducere a procurorului. Președintele României, în temeiul prevederilor art. 94 lit. c) din Constituție, nu are o putere discreționară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularității acesteia. Rezultă că prerogativa Președintelui României de a revoca procurorul din funcția de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate și legalitate a procedurii. Astfel, Președintele României nu are competența constituțională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcție inițiată, în condițiile legii, de ministrul justiției.

Or, în cauza de față, Președintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție pe motive de oportunitate, și nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privința exercitării autorității ministrului justiției asupra activității procurorilor. Prin urmare, conduita Președintelui României de a nu-și exercita competențele potrivit Constituției a determinat imposibilitatea ministrului justiției să își exercite competențele constituționale conferite de art. 132 alin. (1) din Constituție, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituțională. De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit și conduita constituțională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Președintele României, a decretului de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1. Constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministrul justiției și Președintele României, generat de refuzul Președintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi.

2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Sursa informației

[UPDATE: Participarea procurorului general al PÎCCJ la ședința ocazionată de finalizarea mandatului de conducere al procurorului-șef interimar DNA] CCR: Conflict juridic de natură constituțională. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA was last modified: ianuarie 9th, 2019 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: