CCR a validat rezultatele alegerilor din 4 mai

Curtea Constituțională de României (CCR) a anunțat vineri că rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, desfășurate în 4 mai 2025, au fost validate. Campania electorală pentru turul 2 a început.

„În cadrul controlului pentru respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, judecătorii constituționali au hotărât, vineri, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din cadrul primului tur de scrutin din data de 4 mai 2025, formulată de Sebastian-Constantin Popescu. De asemenea, CCR a decis confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României, în cadrul primului tur de scrutin din data de 4 mai 2025”, relatează Gândul.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) acuză campania de „recompensare” a tinerilor alegători prin vouchere de reduceri oferite de organizatorii UNTOLD în schimbul participării la vot.

„Această practică este o formă evidentă de mită electorală, ambalată în concerte, sclipici și pretenții de civism, dar construită după același model pe care Liviu Dragnea l-a folosit în 2012 – model pentru care a fost anchetat și condamnat. Atunci, s-au oferit cartele telefonice, bilete la film și spectacole pentru cei care dovedeau că au votat. Astăzi, avem exact același lucru, dar cu nume «cool» și promovare de PR. Reamintim că, mita electorală este incriminată la art. 386, alin. (1) din Codul Penal, și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Ceea ce se întâmplă în aceste zile nu e civism e o infracțiune. La nici o lună după ce Nicușor Dan, primarul Capitalei și candidat la președinție, apărea într-o conferință de presă alături de patronii UNTOLD, anunțând oficial că le oferă Arena Națională – un bun public – pentru a organiza o ediție specială a festivalului la București, aceiași organizatori «stimulează» tinerii să meargă la vot cu un voucher de 150 lei. (…) AUR solicită autosesizarea urgentă a Autorității Electorale Permanente, a Biroului Electoral Central și a tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu. Cerem investigarea acestui caz de posibilă mită electorală mascată, cu conexiuni directe între un candidat aflat în funcție și un operator economic care beneficiază de favoruri publice“, se arată într-un comunicat AUR transmis ziarului Cotidianul.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, lansează un mesaj către Bruxelles: România nu poate accepta închiderea a 1.755 MW în termocentrale pe cărbune, prevăzută pentru 1 ianuarie 2026 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în lipsa unor capacități de producție alternativă funcționale.

„Sebastian Burduja afirmă că, în ciuda planurilor de tranziție energetică, România nu a închis niciun megawatt în timpul mandatului său. Dimpotrivă, a repornit grupul Rovinari 5, pe lignit, după ani de blocaje, pentru a susține producția în bandă. (…) Potrivit lui Burduja, proiectele care ar trebui să înlocuiască grupurile pe cărbune — cele pe gaze naturale — sunt în întârziere. Licitațiile au eșuat în repetate rânduri din cauza creșterii abrupte a prețului turbinelor, ceea ce face imposibilă respectarea calendarului din PNRR”, relatează Cotidianul.

„Între 2009 și 2022, România a închis peste 7.000 MW în centrale pe cărbune și gaze – producție în bandă, echivalentul a zece reactoare de la Cernavodă. (…) Importăm scump și, culmea, de la țări care produc tot pe cărbune — Serbia, Bulgaria. Care e logica?”, se întreabă ministrul, sugerând că o închidere accelerată și unilaterală a capacităților proprii nu are sens într-un context regional în care alții continuă să folosească combustibili fosili, mai scrie Cotidianul.

„Ministrul susține că România își va atinge oricum țintele de reducere a emisiilor și tranziție la energie verde, prin investițiile din PNRR în parcuri solare, eoliene și capacități de stocare. (…) În acest context, ministrul propune o abordare pe care o numește «Smart Deal» — o tranziție energetică rațională, adaptată realităților economice și capacităților tehnice ale fiecărui stat membru”, mai notează Cotidianul.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat vineri arestarea a doi presupuși spioni maghiari în regiunea Transcarpatia din vestul țării, potrivit Agerpres și Reuters.

„Pentru prima dată în istoria Ucrainei, SBU a demascat o rețea de informații militare ungară ce desfășura activități de spionaj în detrimentul statului nostru”, se precizează în comunicatul SBU, relatează Libertatea.

„Celula de spionaj era interesată de mai multe aspecte legate de securitatea regiunii Transcarpatia. Printre obiectivele lor se numărau: Colectarea de informații despre securitatea militară Identificarea vulnerabilităților în apărarea terestră și aeriană; Studierea opiniilor socio-politice ale populației locale Evaluarea posibilelor reacții la o eventuală intrare a trupelor ungare în regiune. De altfel, spionii maghiari aveau sarcina de a întreba: «Care va fi reacția populației militare și civile din Transcarpatia dacă un contingent de menținere a păcii, în special armata maghiară, va intra în regiune?», potrivit SBU. Transcarpatia găzduiește cea mai mare parte a minorității maghiare din Ucraina, ceea ce explică interesul special pentru această zonă”, mai scrie Libertatea.

„Activitățile spionilor maghiari sugerează un interes deosebit al Ungariei pentru situația din Transcarpatia. SBU a anunțat că suspecții se află în arest și au fost informați că sunt acuzați de trădare de stat. Ei riscă închisoarea pe viață și confiscarea averii”, mai arată Libertatea.

Lumea catolică și-a ales un nou Papă. Voia Președintelui Trump s-a împlinit: biserica catolică a ales în fruntea sa primul papă american. Gândul prezintă azi biografia Papei Leon al XIV-lea care preia conducerea bisericii catolice.

„Robert Francisc Prevost (Papa Leon al XIV-lea) s-a născut în Chicago, statul american Illinois  (SUA), la 14 septembrie 1955.  Tatăl său a fost Louis Marius Prevost, veteran din cel de-al Doilea Război Mondial și administrator școlar, cu descendență franco-italiană, iar mama sa a fost o bibliotecară de origine spaniolă, pe nume Mildred Martinez. În copilărie, Prevost a servit ca slujitor de altar la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Chicago. A urmat studiile secundare la seminarul mic al Ordinului Sfântului Augustin în 1973, înființat în secolul al XIII-lea.  În 1977, Prevost a obținut o licență în matematică la Universitatea Villanova, dar a decis să devină preot și s-a alăturat Ordinului Sfântului Augustin, depunând primele jurăminte către ordin în septembrie 1978 și jurămintele solemne în august 1981. În 1982, hirotonit preot, a absolvit masterul la Uniunea Teologică Catolică din Chicago.  În 1987 a primit titlul de doctor după ce a susținut teza cu tema «Rolul priorului local în Ordinul Sfântului Augustin». (…) Din 1988, a  petrecut 20 ani în America de Sud, ca misionar și episcop de Chiclayo, în Peru, potrivit Press Vatican. A fost președintele Comisiei Pontificale pentru America Latină, prefect al influentului Dicaster pentru Episcopi. În 2014, Papa Francisc l-a numit administrator apostolic al Diocezei de Chiclayo și episcop titular de Sufar, primind hirotonirea episcopală la Catedrala Sfânta Maria din Chiclayo.  În 2015, a fost numit episcop de Chiclayo. În 2019, devine membru al Congregrației pentru Cler din Roma și președinte al Comisie pentru Educație și Cultură. În 2020, a fost numit administrator apostolic al Callao din Peru și membru al Congregrației pentru Episcopi.(…) În ianuarie 2023, papa îl cheamă la Roma ca prefect al Departamentului pentru Episcopi și președinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină, fiind promovat în funcția de arhiepiscop”, relatează Gândul. 

Presa mai scrie că Marea Britanie și Statele Unite au semnat un nou acord comercial, semnalând o întoarcere la relații economice mai strânse.

„Acordul, anunțat pe 8 mai, include reduceri importante ale tarifelor pentru produsele britanice și americane. Una dintre cele mai notabile prevederi ale acordului este eliminarea taxelor de 25% impuse anterior pe automobilele și oțelul britanic exportate în SUA.În schimb, Marea Britanie va aplica un tarif redus de 10% pentru primele 100.000 de autoturisme britanice vândute anual în America. Totodată, exporturile de oțel și aluminiu către SUA vor fi acum scutite integral de taxe În schimb, Marea Britanie va permite fermierilor americani un acces mai larg pe piața britanică printr-un sistem de cote tarifare reduse”, relatează România liberă.

Seară liniștită!