Căsătoria copilului. “Sweet 16”. O privire comparativă

19 feb. 2021
Articol UJ Premium
3 voturi, medie: 4,33 din 53 voturi, medie: 4,33 din 53 voturi, medie: 4,33 din 53 voturi, medie: 4,33 din 53 voturi, medie: 4,33 din 5 (3 votes, average: 4,33 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 582
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

III. Căsătoria timpurie în trecut și în prezentul autohton

Căsătoria timpurie are o tradiție cunoscută în societatea antică și medievală.

În civilizația indiană veche, legile brahmanice permiteau părinților să decidă căsătoria copiilor lor când aceștia erau mici. Căsătoria însă se încheia când fata împlinea 12 ani, chiar dacă aceasta nu era nubilă[65]. La chinezi, căsătoria era hotărâtă de părinți, fetele trebuind să fie măritate până împlineau vârsta de 17 ani. La greci, fetele se măritau de obicei la 14‑15 ani, căsătoria fiind decisă tot de părinții tinerilor. La romani, tatăl fetei avea, în virtutea pater familias, dreptul de a‑i alege viitorul soț. Ritualul logodnei avea loc atunci când fata era în jurul vârstei de 8‑10 ani. În privința vârstei se arată că vârsta minimă pentru căsătorie era de 14 ani pentru băieți și de 12 ani pentru fete[66]. În dreptul bizantin, căsă­toria era apanajul părinților, putându‑se încheia dacă bărbatul împlinea 14 ani, iar femeia 12. Era precedată de o logodnă care putea fi făcută chiar când copilul avea 7 ani[67]. În perioada Renașterii, căsătoria nu era decisă de tineri, ci exclusiv de familiile lor, uneori fiind stabilită de la vârste fragede[68]. În tradiția iudaică, vârsta minimă a fetei, pentru căsătorie, a fost de 12 ani și o zi – na’arah (cărțile antice Talmud Mishnah – 536 î.H.‑70 î.H.)[69].

Campanie Craciun UJmag 2020

În țara noastră, de exemplu în Transilvania, potrivit dispozițiilor Tripartitum (1517), „băieții și fetele până la 12 ani erau în perioada vârstei nelegiuite. Între 12‑16 ani fetele și 12‑24 bărbații erau în perioada vârstei legiuite, după care urma majoratul – sînt de vârstă desăvârșită băieți de 24 de ani, iar fetele… 16 ani[70]. Tot pe la mijlocul secolului al XIX‑lea, se arată că în Transilvania fetele se căsătoreau chiar de la vârsta de 10‑11 ani, multe dintre căsătorii fiind clandestine, oficiate noaptea, pentru a nu li se respinge cererea de dispensă. Cele mai multe dispense erau acordate fetelor care de la vârste fragede își asumau responsabilități de adult. Legea privitoare la căsătoriile catolicilor în Imperiul Austriac din 1856 stipula că „dacă pruncii nu au 14 ani și fetele 12 ani, să nu se poată căsători (deși sunt dezvoltați fizic) până nu au dispensă[71].

Mai târziu, în Îndreptarea legii (Pravila lui Matei Basarab – 1652), se arată că pentru încheierea căsătoriei[72] erau impuse condiții legate de vârstă (12 ani pentru femei, 14 pentru bărbați), consimțământul părinților, acordul tinerilor, starea fizică și mentală, apartenența la aceeași confesiune, interdicția rudeniei, cere­monia de cununie sau lipsa diferenței de statut social.

Alte prevederi în legătură cu vârsta minimă la căsătorie sunt regăsite în art. 127 și următoarele din Codicele din 1864:Nu este iertatu bărbatului înainte de optu’spra’dece ani și femeei înainte de cinci’spra’dece ani să se casatoresca”. Conform art. 128, „Numai Domnulu poate da dispense de vîrstă pentru motive grave” (începând cu anul 1881 Regele a dobândit autoritatea de a acorda dispense de vârstă pentru motive grave)[73]. Ulterior, prin reglementările legale s‑a stabilit vârsta minimă la căsătorie de 21 de ani atât pentru bărbat, cât și pentru femeie.

Codul familiei din 1954 stabilea în art. 4 că „bărbatul se poate căsători numai dacă a împlinit vîrsta de optsprezece ani, iar femeia numai dacă a împlinit șaisprezece ani. Cu toate acestea, pentru motive temeinice, se poate încuviința căsătoria femeii care a împlinit cincisprezece ani (…)”. Același act normativ, în forma dată de Legea nr. 288/2007, prevede vârsta de 18 ani ca vârstă minimă la căsătorie. Pentru motive temeinice, „minorul care a împlinit vârsta de șaisprezece ani se poate căsători în temeiul unui aviz me­dical, cu încuviințarea părinților săi ori, după caz, a tutorelui și cu autorizarea direcției generale de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază teritorială își are domiciliul”.

În perioada contemporană, Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, în art. 272, stabilește următoarele: „(1) Căsătoria se poate încheia dacă viitorii soți au îm­plinit vârsta de 18 ani. (2) Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviințarea părinților săi sau, după caz, a tutorelui și cu autorizarea instanței de tutelă în a cărei circumscripție minorul își are domi­ciliul (…)”. Căsătoria minorului poate fi astfel încheiată începând cu vârsta de 16 ani, cu îndeplinirea unor condiții speciale[74]. Încuviințarea dată de părinte, tutore[75] etc. ia forma unui act unilateral special, iar autorizarea instanței de tutelă are rolul de a verifica seriozitatea și temeinicia motivelor invocate de minori[76].

Impunerea de către legiuitor a unei vârste minime la încheierea căsătoriei este absolut necesară, pentru că viitorii soți trebuie să fie apți fizic, psihic și moral, să fie pregătiți pentru „satisfacerea nevoilor mariajului[77].

La momentul actual, legislațiile, cel puțin cele europene, stabilesc ca vârstă minimă la încheierea căsătoriei vârsta de 18 ani.

 

IV. Concluzii

Căsătoria copilului este cu adevărat o problemă legată de drepturile omului care nu afectează doar persoana, individual, ci societatea, în ansamblul ei. Greșeala este că această uniune este privită mai mult ca o problemă socială, și nu neapărat una economică. Banii economisiți însă ar putea fi utilizați pentru educație sau în sistemul social. Probabil acesta este și motivul pentru care nu s‑au făcut destule investiții în stoparea fenomenului. Eradicarea acestor căsătorii reprezintă însă o prioritate și a fost identificată ca atare printre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

Sărăcia este unul dintre motivele încheierii acestor căsătorii a copiilor, dar, în același timp, este și rezultatul acestor căsătorii. Dovada impactului negativ asupra femeilor, a copiilor născuți, a lipsei ulterioare de oportunități este absolută.

Este nevoie de concertarea eforturilor pe toate planurile. Schimbarea mode­lului de referință se poate face prin creșterea gradului de educație, prin promo­varea unor modele din interiorul comunității respective, prin consiliere, dar toate implică resurse financiare care trebuie investite. Mass‑media poate contribui la educarea valorilor, la o abordare eficientă a normelor sau a presiunii sociale, a comportamentului, care favorizează această practică.

Esențial este să distrugem stereotipurile, mai ales cele de gen, să se transforme normele sociale care perpetuează această inegalitate. Discriminarea se regăsește în încălcarea dreptului la sănătate, la educație, egalitate, a dreptului de a nu trăi în violență și de a nu fi exploatat.

Original Black Friday pe UJmag.ro!

Sfârșitul acestui fenomen mondial este un scop etic și moral, deopotrivă.

 

Bibliografie

I. Cărți

D. Caraivan, Căsătoriile mixte și efectele acestora asupra identității etnice rome (București: Etnous, 2019);

O. Drimba, Istoria culturii și civilizației, vol. I (București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1984);

O. Drimba, Istoria culturii și civilizației, vol. II (București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1987);

O. Drimba, Istoria culturii și civilizației, vol. IV (București: Ed. Științifică, 1995);

E. Florian, Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiația (ed. a VI‑a, București: C.H. Beck, 2018);

C. Hamangiu, Codul Civil (adnotat cu textul art. corespunzător francez italian și belgian. Cu trimiteri la doctrina franceză și română și jurisprudența com­pletă de la 1868‑1925), Vol. I. Art. 1‑643 (ed. îngrijită de M. Florescu, București: All Beck, 1999);

Îndreptarea legii (București: Ed. Academiei Republicii Populare Romîne, 1652);

B.D. Moloman, L‑C. Ureche, Noul Cod civil. Cartea a II‑a. Despre familie. Art. 258‑534. Comentarii, explicații și jurisprudență (București: Universul Juridic, 2016).

 

II. Articole

Bahir Dar University, Situational analysis of SRGBV and its impact on learning in Amhara Region, 2018;

S.P. Bolovan, I. Bolovan, „Considerații privind vârsta la căsătorie la românii transil­văneni în secolul al XIX‑lea”, în: I. Bolovan (coord.), Transilvania în epocile modernă și contemporană. Studii de demografie istorică (Cluj‑Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2002);

Cace et al, Indicatori privind comunitățile de romi din România (București: Centrul de Informare și Documentare Economică și Editura EXPERT, 2002);

Clark, J. Bruce, A. Dude, „Protecting young women from HIV/AIDS: The case against child and adolescent marriage”, (2006) 2 International Family Planning Perspectives. Guttmacher Institute 79;

Erulkar, „Early marriage, marital relations and intimate partner violence in Ethiopia”, (2013) 1 International Perspectives on Sexual and Reproductive Health 6;

C.M. Gastón, C. Misunas, C. Cappa, „Child marriage among boys: A global overview of available data”, (2019) 3 Vulnerable Children and Youth Studies 219;

Godha, D.R. Hotchkiss, A.J. Gage, „Association between child marriage and reproductive health outcomes and service utilization: A multi‑country study from South Asia”, (2013) 5 Journal of Adolescent Health 555;

N.A. John, J. Edmeades, L. Murithi, „Child marriage and psychological well‑being in Niger and Ethiopia”, (2019) 19 BMC Public Health 10;

Kidman, „Child marriage and intimate partner violence: A comparative study of 34 countries”, (2017) 2 International Journal of Epidemiology 662;

A.O. Onagoruwa, Q. Wodon, „Impact of child marriage on modern contraception use across multiple countries”,  (Washington, DC: Education Global Practice, The World Bank, 2017);

UNPF (United Nations Population Fund), Child Marriage in Azerbaijan (Overview), June 2014;

Voicu, R. Popescu, „Nașterea și căsătoria la populația de romi”, (2006) 3‑4 Calitatea vieții 253;

Wodon et al, „Economic impacts of child marriage in Ethiopia: Synthesis report”, Conference Edition (Washington DC: The World Bank and International Center for Research on Women, 2018);

Wodon et al, „Economic impacts of child marriage: Global synthesis brief” (Washington, DC, The World Bank and International Center for Research on Women, 2017);

Wodon, A. Yedan, „Impact of educational attainment on child marriage and early childbirths: Estimates for 15 countries”, (Washington, DC: Education Global Practice, The World Bank, 2017);

Wodon, C. Male, A. Onagoruwa, „A simple approach to measuring the share of early childbirths likely due to child marriage in developing countries”, (2019) 2 Forum for Social Economics 166;

Yaya, E.K. Odusina, G. Bishwajit, „Prevalence of child marriage and its impact on fertility outcomes in 34 sub‑Saharan African countries”, (2019) 19 BMC International Health and Human Rights 33;

Zabolotnaia, „Condiții de încheiere a căsătoriei în Evul Mediu. Studiu comparativ”, (2007) 2 Tyragetia 107.

 

III. Surse online

Bangladesh Mics 2019 Report: Key Findings”, disponibil [Online] la adresa https://mics.unicef.org/news_entries/152/BANGLADESH‑MICS‑2019‑REPORT:‑KEY‑FINDINGS;

Central Bureau of Statistics (CBS), UNICEF Sudan, 2016, „Multiple Indicator Cluster Survey 2014 of Sudan. Final Report”, disponibil [Online] la adresa https://mics.unicef.org/files?job=W1siZiIsIjIwMTYvMDUvMTgvMjEvNTkv NTEvODg3L1N1ZGFuXzIwMTRfTUlDU19FbmdsaXNoLnBkZiJdXQ&sha=32907fc39e6e2e6e;

Department of State, Bureau of Democracy, „Human Rights and Labor. Country Reports on Human Rights Practices for 2012 Executive Summary for Iraq”, disponibil [Online] la adresa https://2009‑2017.state.gov/j/drl/rls/hrrpt/ humanrightsreport//index.htm#wrapper;

Ethiopia Demographic and Health Survey, 2016”, disponibil [Online] la adresa https://dhsprogram.com/pubs/pdf/FR328/FR328.pdf;

Girls not Brides, „Child marriage around the world – Azerbaijan”, https://www. girlsnotbrides.org/where‑does‑it‑happen/atlas/azerbaijan;

Girls not Brides, „Child Marriage Rates – Bangladesh”, disponibil [Online] la adresa https://www.girlsnotbrides.org/child‑marriage/bangladesh/;

Girls not Brides, „More than a white dress. In the midst of the Syrian crisis, girls rise to end child marriage”, disponibil [Online] la adresa https://www.girlsnotbrides. org/more-than‑a‑white‑dress/;

Ha Noi, Viet Nam, General Statistics Office, „Vietnam Multiple Indicator Cluster Survey 2006”, GSO, disponibil [Online] la adresa http://mics.unicef.org/ files?job=W1siZiIsIjIwMTUvMDEvMjcvMTIvMzAvMDEvNTgvTUlDU19ib 29rbGV0X2luX0VuZy5wZGYiXV0&sha=5862fa82ba6dedba;

Human Rights Watch, „Marry before your house is swept away. Child marriage in Bangladesh”, 2015, disponibil [Online] la adresa https://www.hrw.org;

Institut National de la Statistique (INS) et ICF International, „Enquête Démographique et de Santé et à Indicateurs «Multiples du Niger, 2012»”, pp. 85‑86 disponibil [Online] la adresa https://www.dhsprogram.com/pubs/pdf/FR277/ FR277.pdf;

International Center for Research on Women, „The economic impacts of child marriage: Key findings”, disponibil [Online] la adresa https://www.icrw.org/wp-content/uploads/2018/07/EICM‑GlobalSynthesisSummary_Report_v3_Web Ready.pdf;

A.R. Khan, „Not so sweet 16: Child marriage in Bangladesh”, disponibil [Online] la adresa https://opinion.bdnews24.com/2017/02/27/child-marriage-in-bangla desh-not‑so‑sweet‑16/;

Save the Children Norway, „Child Marriage in North Gondar Zone of Amhara Regional State, Ethiopia, A baseline study conducted in six Woredas of North Gondar Zone”, disponibil [Online] la adresa https://www.girlsnotbrides.org/resource-centre/child‑marriage‑in‑north‑gondar‑zone‑of‑amhara‑regional‑state‑ethiopia‑a‑baseline‑study‑conducted‑in‑six‑woredas‑of‑north‑gondar‑zone/;

Schechter, J.H. Greenstone, „Marriage laws”, disponibil [Online] la adresa http://www.jewishencyclopedia.com/articles/10435‑marriage‑laws;

Surdu, „Sarcina și căsătoria timpurie în cazul tinerelor roma”, disponibil [Online] la adresa https://www.unicef.org/Roma_Girls_Early_Marriage.pdf;

The economic impacts of child marriage project: Global Synthesis Brief”, disponibil [Online] la adresa www.costsofchildmarriage.org;

Turkish child marriage religious document sparks anger”, disponibil [Online] la adresa https://www.bbc.com/news/world‑europe‑42558328;

UNFPA Iraq, „Child marriage in Kurdistan region – Iraq”, disponibil [Online] la adresa https://iraq.unfpa.org/sites/default/files/pubpdf/Child%20Marriage% 20Broucher%20English%20Final%20covers%206.pdf;

UNICEF, „Ending child marriage: A profile of progress in Ethiopia”, disponibil [Online] la adresa http://data.unicef.org;

UNICEF, „The situation of Children and Women in Iraq. Highlights from the Multiple Indicator Cluster Survey 4 (MICS 4), 2011, disponibil [Online] la adresa https://mics.unicef.org/files?job=W1siZiIsIjIwMTUvMDEvMjcvMDgvNTIv MzIvNDcyL01JQ1M0X0lyYXFfRmFjdHNoZWV0X0VuZ2xpc2gucGRmIl1d &sha=90fe13f9cd25ee5c;

United Nations, Human Rights, „Child, early and forced marriage, including in humanitarian settings”, disponibil [Online] la adresa https://www.ohchr.org/en/ issues/women/wrgs/pages/childmarriage.aspx;

United Nations, Human Rights – OHCHR Compilation, „Recommendations for action against child and forced marriages”, disponibil [Online] la adresa https://www.ohchr.org/Documents/Issues/Women/WRGS/CEFM/Reco mmendationsForActionEbook.pdf.


[65] O. Drimba, Istoria culturii și civilizației, vol. I (București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1984), p. 267.

[66] Legea lui Augustus nu a fost respectată întotdeauna, fiind mai importantă realizarea alianțelor.

[67] O. Drimba, Istoria culturii și civilizației, vol. II (București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1987), p. 180.

[68] Un exemplu elocvent este cel al ducelui Milanului, care, la 29 de ani, semnează actul de căsătorie cu o fată care avea 5 ani, sau cel în care protagoniști sunt băiatul abia născut și fata de
5 ani – O. Drimba, Istoria culturii și civilizației, vol. IV (București: Ed. Științifică, 1995), p. 411.

[69] Unii rabini considerau căsătoria timpurie un mijloc ce poate duce la creșterea inteligenței –S. schechter, J.H. Greenstone, „Marriage Laws”, disponibil [Online] la adresa http://www. jewishencyclopedia.com/articles/10435‑marriage‑laws, accesat la data de 25 august 2020.

[70] L. Zabolotnaia, „Condiții de încheiere a căsătoriei în Evul Mediu. Studiu comparativ”, (2007) 2 Tyragetia 107, p. 109.

[71] Buletinul guvernului provincial pentru marele principat al Transilvaniei, Sibiu, 1856, p. 522, în S.P. Bolovan, I. bolovan, „Considerații privind vârsta la căsătorie la românii transilvăneni în secolul al XIX‑lea”, (2002) Central University Library Cluj 111, p. 123.

[72] Glava 198: „Pentru însurarea; Și ce iaste însurarea: «Însurarea se chiamă că deaca se împreună un om cu o muiare și carea nici nu o au văzut, nice cu dinsa au vorbit; iar deaca se cunună cu ea, atunce el o ia la casa lui și lăcuiaște cu dînsul, adică șed amîndoi într‑o casă»”, Glava 198: „Adecă un om va să ia muiare, ce să zice va să se facă o nuntă, și intru spițele rudeniei nu se impiadecă. Drept aceaia trebue să căutăm să vedem de va fi bine cum se cade, ce să zice să nu fie bărbatul de 50 de ani și muierea de 12 sau de 15 sau muiarea de 50 și bărbatul de 20” – Îndreptarea legii (București: Ed. Academiei Republicii Populare Romîne, 1652), p. 195.

[73] C. Hamangiu, Codul Civil (adnotat cu textul art. corespunzător francez italian și belgian. Cu trimiteri la doctrina franceză și română și jurisprudența completă de la 1868‑1925), Vol. I. Art. 1‑643 (ed. îngrijită de M. Florescu, București: All Beck, 1999) p. 172.

[74]Pentru detalii privind încuviințarea căsătoriei minorilor, a se vedea B.D. Moloman, L‑C. Ureche, Noul Cod civil. Cartea a II‑a. Despre familie. Art. 258‑534. Comentarii, explicații și jurispru­dență (București: Universul Juridic, 2016), pp. 93‑94.

[75] Trebuie precizat că încuviințarea dată de părinți ar putea fi revocată până cel mai târziu la data celebrării căsătoriei, iar o revocare abuzivă, în același mod ca și refuzul abuziv de a da încu­viințarea, poate fi cenzurată de instanță.

[76] E. Florian, Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiația (ed. a VI‑a, București: C.H. Beck, 2018), p. 37.

[77] B.D. Moloman, L‑C. Ureche, op. cit., p. 92.

Căsătoria copilului. “Sweet 16”. O privire comparativă was last modified: februarie 19th, 2021 by Carmen Oana Mihăilă

Vă recomandăm:

Despre autor:

Carmen Oana Mihăilă

Carmen Oana Mihăilă

Este lector universitar doctor în cadrul Facultății de Drept, Departamentul de Drept şi Ştiinţe Administrative, Universitatea din Oradea, Oradea.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter