Căsătoria copilului. “Sweet 16”. O privire comparativă

19 feb. 2021
Articol UJ Premium
Vizualizari: 1488
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

2. Asia

În Bangladesh a fost în vigoare până în anul 2016 o lege încă din 1929, care considera căsătoria copiilor o infracțiune. Vârsta legală la încheierea căsătoriei era de 18 ani pentru fete și 21 de ani pentru băieți. Legea din 2016 este considerată însă de specialiști un pas înapoi în acest domeniu[41]. Deși noua reglementare prevede pedepse mai stricte în cazul încheierii căsătoriei timpurii, vârsta matri­monială pentru fete este stabilită la 16 ani, în circumstanțe speciale.

Bangladesh are a patra cea mai mare rată a căsătoriei cu copii din lume după Niger, Republica Centrafricană și Ciad, potrivit agenției ONU pentru copii, UNICEF, și al doilea cel mai mare număr de mirese‑copil – 4.451.000. În Bangladesh, în ciuda unor îmbunătățiri în domeniul educației și a altor indicatori socio‑economici, societatea se confruntă în continuare cu această practică a căsătoriei timpurii. Căsătoria timpurie este determinată în primul rând de inega­litatea de gen, dar este influențată și de sărăcie, nivelul de educație, credințele familiale, dezastrele naturale sau situația refugiaților[42].

Influența părinților în încheierea acestor căsătorii în Asia de Sud este majoră. Fetele trebuie să păstreze onoarea familiei, astfel că, odată ajunse la pubertate, părinții urmăresc să le păstreze castitatea.

Căsătoria cu copii rămâne practicată pe scară largă. 51,4% dintre femeile cu vârsta între 20 și 24 de ani s‑au căsătorit pentru prima dată înainte de a 18‑a aniversare și 15,5% dintre femei s‑au căsătorit pentru prima dată înainte de 15 ani[43]. Potrivit altor studii, 82,3% dintre femeile cu vârste între 41 și 49 de ani s‑au căsătorit înainte de 18 ani, față de 59,4% dintre femeile cu vârsta între 18 și 22 de ani[44]. Vârsta medie este de 15 ani în districtul Rangpur și 16 ani în districtul Khulna.

Și băieții sunt victime ale căsătoriei cu copii în Bangladesh, dar se estimează că rata este de 11 ori mai mică decât pentru fete[45].

Statul a aderat la Convenția ONU privind drepturile copilului și la alte convenții similare, asumându‑și faptul că orice persoană cu vârsta sub 18 ani este un copil. Tot în acest sens, Guvernul s‑a obligat să reducă numărul căsătoriilor cu copii în Bangladesh. La Summit‑ul pentru fete din Marea Britanie s‑a angajat să pună capăt căsătoriei sub 15 ani până în 2021 și sub 18 ani până în 2041. În acest sens, Bangladesh a adoptat Legea privind restricționarea căsătoriei copiilor din 2017[46]. De asemenea, Guvernul a elaborat un Plan național de acțiune pentru stoparea căsătoriei cu copii.

În Irak, una din cinci fete cu vârsta între 15 și 19 ani (21%) este deja căsă­torită[47]. Aici, pe lângă factorii amintiți anterior, fenomenul căsătoriilor copiilor este dat de o serie de factori de ordin religios și de numărul mare de refugiați veniți din Siria în regiunea Kurdistan. Organizația Ledia, un ONG local, a publicat un raport care constată o creștere semnificativă a căsătoriei timpurii din cauza conflictelor și instabilității economice, deoarece multe familii au aranjat ca fetele să se căsătorească cu rude pentru a preveni căsătoriile forțate cu luptătorii ISIS. Condițiile precare de trai ale acestor oameni, accesul limitat la serviciile medicale de bază, la educație sau servicii sociale îi determină pe părinți să creadă că este mai sigur ca fetele să se căsătorească de la o vârstă fragedă[48]. Există o concepție generală potrivit căreia a ține o fată nemăritată acasă înseamnă să ții un butoi cu praf de pușcă. Cu toate acestea, din punct de vedere legal, căsătoria forțată, impusă de părinți sau alte rude este interzisă.

Constituția irakiană (art. 41 din Constituția din 2005) permite fiecărei mișcări religioase să urmeze propriile concepte și legi în ceea ce privește statutul civil al persoanei, astfel că toate încercările de a fixa o vârstă legală minimă la încheierea căsătoriei se lovesc de aceste norme[49]. Se arată, de asemenea, că, spre deosebire de curțile penale, cele de stare civilă nu sunt legate de o zonă geografică specifică, astfel că persoane din Kurdistan, de exemplu, pot să aleagă instanța competentă în altă zonă, pentru a evita unele prevederi legislative.

Căsătoria forțată este incriminată în Irak[50]. În ciuda impunerii unei vârste legale la căsătorie (18 ani) și a cerințelor de îndeplinit la încheierea căsătoriei, căsătoria copiilor este încă o tradiție în zonele rurale.

Și în Vietnam căsătoria fetelor înainte de 18 ani este o realitate. Aceste căsătorii compromit dezvoltarea fetelor, rezultatul fiind adesea o sarcină timpurie și izolarea socială. 11% dintre fete se căsătoresc înainte de 18 ani, 0,7% se căsătoresc înainte de 15 ani, 5,4% între 15 și 19 ani[51]. Căsătoria copiilor este mai răspândită în zonele de munte și cele nordice.

Vietnam s‑a angajat să elimine căsătoria timpurie și forțată până în 2030, în conformitate cu obiectivul 5.3 al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. De ase­menea, a fost adoptat un Plan anual de reducere a căsătoriilor dintre adolescenți și a căsătoriei consangvine în cadrul minorităților etnice, în anul 2018, la Forumul politic la nivel înalt (High‑Level Political Forum – Voluntary National Review 2018).

Conform Legii familiei și căsătoriei din 2000 (art. 9), vârsta minimă legală la încheierea căsătoriei este de 18 ani pentru fete și 20 de ani pentru băieți, fără excepții.

 

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

3. Eurasia

11% dintre fetele din Azerbaidjan sunt căsătorite înainte de vârsta de 18 ani și 2% sunt căsătorite înainte de a 15‑a aniversare. Situația delicată a refugiaților este unul dintre factorii care se alătură sărăciei, lipsei de educație, conceptelor religioase, inegalității de gen, statutului social sau răpirii mireselor.

Potrivit Codului familiei din Republica Azerbaidjan, din 2002 (art. 10), vârsta legală a căsătoriei pentru bărbați și femei este de 18 ani. Cu toate acestea, vârsta minimă a căsătoriei poate fi redusă cu un an cu permisiunea puterii executive locale[52]. Codul penal incriminează căsătoria forțată a minorului. Potrivit cifrelor oficiale ale Agenției de statistică (SSCRA – The State Statistical Committee of the Republic of Azerbaijan), din 2003, numărul femeilor căsătorite a crescut, la fel și numărul fetelor care se căsătoresc înainte de 18 ani. În 2003, 56.091 de femei erau căsătorite oficial, dintre care 2.556 (4,6%) aveau sub 18 ani. În 2005, aceste cifre erau 71.643, respectiv 4.016 (5.6%), iar în 2009, 78.072, respectiv 5.380 (6,9%)[53].

Turcia are unul dintre cele mai mari procente ale căsătoriei copiilor din Europa.

Multe căsătorii ale copiilor însă nu sunt înregistrate și se desfășoară sub forma unor ceremonii religioase neoficiale. Potrivit legislației turce, în speță Codul civil din 2001, vârsta minimă legală la căsătorie este de 18 ani. Se permite însă încheierea căsătoriei de la 17 sau chiar 16 ani, cu aprobarea instanței[54].

 

4. America Latină

Și în Brazilia întâlnim căsătoria copiilor. Astfel, 36% dintre fetele braziliene sunt căsătorite înainte de 18 ani și 11% sunt căsătorite înainte de vârsta de 15 ani.

Potrivit UNICEF, Brazilia are al patrulea cel mai mare număr de mirese‑copil – 3.034.000.

Codul civil din 2002 stabilește vârsta minimă la căsătorie de 18 ani, dar de la 16 ani se poate încheia căsătoria cu acordul fie al părinților, fie al reprezentanților legali. Și Brazilia s‑a angajat să elimine căsătoria timpurie și forțată până în 2030, în conformitate cu obiectivul 5.3 al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

 

5. Europa

În România, în rândul populației de etnie romă se întâlnesc și acum căsătoriile timpurii, nelegalizate, încheiate după normele comunității proprii[55]. Este inevitabil atunci când amintim despre căsătoriile romilor să nu vorbim despre căsătoriile timpurii[56].

În aceste comunități există reguli stricte, clar stabilite, după care se încheie căsătoriile[57]. Procentul celor căsătoriți fără acte este mai mare în rândul tinerilor, ajungând la 83% în cadrul grupei de vârstă 15‑19 ani. Aceste căsătorii sunt mai răspândite în mediul rural, în rândul celor care trăiesc în comunități mai mari de romi sau al celor care nu merg la școală. Deși sărăcia ar fi unul dintre principalii factori determinanți, căsătoriile timpurii sunt regăsite și în comunitățile de romi înstăriți, dar tradiționaliști[58]. Vârsta la prima căsătorie a femeilor rome este foarte scăzută: 35% dintre femeile căsătorite și‑au început viața în cuplu la mai puțin de 16 ani, 31% în perioada 17‑18 ani, 26% între 19 și 22 de ani, doar 8% dintre căsătorii fiind încheiate după această vârstă. Este îngrijorător faptul că se observă creșterea procentului fetelor care se căsătoresc la o vârstă fragedă (44,6% dintre femeile cu vârsta între 25 și 29 de ani s‑au căsătorit înainte de 18 de ani) [59].

Un alt studiu ne relevă faptul că 35% dintre femeile căsătorite au făcut această alegere înainte de vârsta de 16 ani[60]. 24,5% dintre fetele cu vârsta între 12 și 18 ani sunt căsătorite, 13,3% din același grup au născut deja primul copil.

Există, de asemenea, o diferență între comunitățile tradiționale de romi și cele moderne; astfel, în primul caz, căsătoria are loc devreme, între 10 și 15 ani, în cel de‑al doilea fetele măritându‑se în intervalul de vârstă 17‑20 de ani[61]. Unele fete au numai 10 ani, dar totuși intră în rândul celor care au responsabilități casnice, nemaiputând fi copii. Căsătoria timpurie a fetelor, în special la romii tradiționali, „reprezintă un real schimb social, părinții primind, în schimbul fetei, o sumă de bani, care diferă de la o comunitate la alta, în funcție de nivelul de bunăstare al comunității, însă și în funcție de frumusețea și vârsta fetei[62].

Atât căsătoria timpurie, cât și sarcina la vârste mai mici de 18 ani reprezintă un „comportament care este circumscris unui model cultural tradițional de familie[63]. Numărul mare al membrilor de familie care trăiesc împreună, gradul de cultură scăzut, faptul că bărbatul este capul familiei și cel care ia deciziile, veniturile scăzute, faptul că femeia este casnică și nu lucrează, modelul văzut anterior în familie (bunicile căsătorite de la 11‑12 ani) sunt factori care determină căsătoriile timpurii în familiile rome. Tradiționalismul este astfel susținut de sărăcie, iar tinerele rome sunt prinse, așa cum se afirmă, într‑un cerc vicios din care vor ieși foarte greu[64].


[41] A.R. Khan, „Not so sweet 16: Child marriage in Bangladesh”, disponibil [Online] la adresa https://opinion.bdnews24.com/2017/02/27/child‑marriage‑in‑bangladesh‑not‑so‑sweet‑16, accesat la data de 19 august 2020.

[42] Girls not Brides, „Child Marriage Rates – Bangladesh”, disponibil [Online] la adresa https://www.girlsnotbrides.org/child‑marriage/bangladesh/, accesat la data de 15 august 2020.

[43]Bangladesh Mics 2019 Report: Key Findings”, disponibil [Online] la adresa https://mics. unicef.org/news_entries/152/BANGLADESH‑MICS‑2019‑REPORT:‑KEY‑FINDINGS, accesat la data de 16 august 2020.

[44] Q. Wodon et al, „Economic impacts of child marriage in Ethiopia: Synthesis report”, op. cit., p. 25.

[45] Human Rights Watch, „Marry before your house is swept away. Child marriage in Bangladesh”, p. 35, disponibil [Online] la adresa https://www.hrw.org, accesat la data de 16 august 2020.

[46] Căsătoria cu un copil este pedepsită cu închisoare sau cu amendă (art. 7). Mai mult, în cazul în care un minor contractează o căsătorie cu un copil, orice persoană care are sarcina îngri­jirii minorului, fie ca părinte, tutore sau în orice altă calitate, care promovează o astfel de căsătorie sau permite solemnizarea acesteia săvârșește o infracțiune (art. 9) – https://www.unicef.org/ bangladesh/sites/unicef.org.bangladesh/files/201810/Child%20Marriage%20Restraint%20Act%202017%20English.pdf, accesat la data de 15 august 2020.

[47] UNICEF, „The Situation of children and women in Iraq. Highlights from the Multiple Indicator Cluster Survey 4 (MICS 4), 2011”, disponibil [Online] la adresa https://mics.unicef.org/files?job= W1siZiIsIjIwMTUvMDEvMjcvMDgvNTIvMzIvNDcyL01JQ1M0X0lyYXFfRmFjdHNoZWV0X0VuZ2xpc2gucGRmIl1d&sha=90fe13f9cd25ee5c, accesat la data de 17 august 2020.

[48] UNFPA Iraq, „Child Marriage In Kurdistan region – Iraq”, p. 3, disponibil [Online] la adresa https://iraq.unfpa.org/sites/default/files/pubpdf/Child%20Marriage%20Broucher%20English%20Final%20covers%206.pdf, accesat la data de 18 august 2020.

[49] Un proiect de lege privind statutul personal care ar fi permis căsătoria fetelor de la vârsta de 9 ani a fost respins de parlamentul irakian. Legea actuală stabilește vârsta legală pentru căsătorie de 18 ani, dar permite unui judecător să încuviințeze căsătoria fetelor începând cu vârsta de 15 ani în cazuri „urgente” (art. 7 din Legea nr. 188/1959 privind statutul personal). Legea
nr. 8/2011 privind combaterea violenței domestice în Regiunea Kurdistan‑Iraq definește în art. 2 căsătoria unui copil ca un act de violență domestică.

[50] În regiunea semi‑autonomă irakiană din Kurdistan (IKR) a fost adoptată în anul 2011 o lege care incriminează căsătoria copiilor și căsătoria forțată, reducând în mod semnificativ numărul de căsătorii forțate în acea regiune. Însă, pentru a evita prevederile acestei reglementări, rezidenții IKR călătoresc în alte provincii irakiene unde legile privind căsătoria copiilor nu sunt strict aplicate. Department of State, Bureau of Democracy, „Human Rights and Labor. Country Reports on Human Rights Practices for 2012 – Executive Summary for Iraq”, disponibil [Online] la adresa https://2009‑2017.state.gov/j/drl/rls/hrrpt/humanrightsreport//index.htm#wrapper, accesat la data de 18 august 2020.

[51] Ha Noi, Viet Nam, General Statistics Office, „Vietnam Multiple Indicator Cluster Survey 2006”, GSO, p. 20, disponibil [Online] la adresa http://mics.unicef.org/files?job=W1siZiIsIjIw MTUvMDEvMjcvMTIvMzAvMDEvNTgvTUlDU19ib29rbGV0X2luX0VuZy5wZGYiXV0&sha=5862fa82ba6dedba, accesat la data de 18 august 2020.

[52] Girls not Brides, „Child marriage around the world – Azerbaijan”, disponibil [Online] la adresa https://www.girlsnotbrides.org/where‑does‑it‑happen/atlas/azerbaijan, accesat la data de 18 august 2020.

[53] UNPF (United Nations Population Fund), Child Marriage in Azerbaijan (Overview), June 2014, p. 4.

[54] În anul 2018, cel mai înalt corp religios al Turciei, „Diyanet”, a sugerat că fetele în vârstă de 12 ani se pot căsători în baza legii islamice, ceea ce a dus la un scandal public – „Turkish child marriage religious document sparks anger”, disponibil [Online] la adresa https://www.bbc.com/news/ world-europe‑42558328, accesat la data de 19 august 2020.

[55] S. Cace et al, Indicatori privind comunitățile de romi din România (București: Centrul de Infor­mare și Documentare Economică și Editura EXPERT, 2002), p. 7.

[56] Se arată însă că aceste căsătorii timpurii nu mai sunt la aceeași amploare, ele existând doar izolat, fiind „cosmetizate” și transformate în „promisiune”, în D. Caraivan, Căsătoriile mixte și efec­tele acestora asupra identității etnice rome (București: Etnous, 2019), p. 111.

[57] Ibidem, p. 109.

[58] M. Voicu, R. Popescu, op. cit., p. 264.

[59] S. Cace, op. cit., p. 8.

[60] M. Surdu, „Sarcina și căsătoria timpurie în cazul tinerelor roma”, p. 3, disponibil [Online] la adresa https://www.unicef.org/Roma_Girls_Early_Marriage.pdf, accesat la data de 21 august 2020.

[61] M. Voicu, R. Popescu, op. cit., p. 265.

[62] Ibidem, p. 268.

[63] M. Surdu, op. cit., p. 3.

[64] M. Voicu, R. Popescu, op. cit., p. 265.

Căsătoria copilului. “Sweet 16”. O privire comparativă was last modified: februarie 19th, 2021 by Carmen Oana Mihăilă

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Carmen Oana Mihăilă

Carmen Oana Mihăilă

Este lector universitar doctor în cadrul Facultății de Drept, Departamentul de Drept şi Ştiinţe Administrative, Universitatea din Oradea, Oradea.
A mai scris: