Casarea cu trimitere spre rejudecare. Respectarea dreptului părţii de a avea acces la dublu grad de jurisdicţie (NCPC, L. nr. 554/2004)

21 feb. 2019
2 voturi, medie: 3,00 din 52 voturi, medie: 3,00 din 52 voturi, medie: 3,00 din 52 voturi, medie: 3,00 din 52 voturi, medie: 3,00 din 5 (2 votes, average: 3,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 532

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SCAF) nr. 842/2018

L. nr. 554/2004: art. 8, art. 20; NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 8, art. 496

Intimata-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal, pe calea prevăzută de art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu o acțiune îndreptată împotriva Ministerului Educației și Cercetării Științifice solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea Ordinului Ministrului Educației și Cercetării Științifice nr. 4210 din 11 iunie 2015, anularea Deciziei Consiliului General al CNATDCU din data de 15 mai 2015, obligarea pârâtului să emită în favoarea reclamantei a unui ordin privind dobândirea calității de conducător de doctorat, obligarea pârâtului la plata sumei de 45.000 lei cu titlu de daune morale și acordarea cheltuielilor de judecată.

Prima instanță a admis în parte acțiunea reclamantei și a anulat Ordinul MECS nr. 4210 din 11 iunie 2015 și Decizia Consiliului General al CNATDCU din 15 mai 2015, a obligat pârâtul să emită în favoarea reclamantei ordin privind dobândirea calității de conducător de doctorat, respingând, ca neîntemeiată, cererea privind acordarea daunelor morale și a obligat pârâtul la plata sumei de 4.700 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

Pârâtul Ministerul Educației și Cercetării Științifice (în prezent Ministerul Educației Naționale) a formulat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față aceste motive sunt incidente, după cum vom arăta în continuare.

Astfel, reclamanta a solicitat dobândirea automată a calității de conducător de doctorat în România pentru persoanele care au obținut această calitate în statele membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană în baza metodologiei aprobată prin OMECTS nr. 5690/2011.

Prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării Științifice nr. 4210 din 11 iunie 2015 s-a dispus nedobândirea calității de conducător de doctorat de către doamna A., în domeniul de studii universitare de doctorat Relații internaționale și studii europene.

În Anexa nr. 1 la acest Ordin se reține Decizia Consiliului General al CNATDCU din data de 15 mai 2015 prin care s-a recomandat să nu se emită atestatul de recunoaștere automată a calității de conducător de doctorat pentru doamna A., în domeniul Relații internaționale și studii europene, întrucât „petenta este co-promotor de studii doctorale, nu conducător de doctorat, în domeniul politicii de mediu și agricole. Ca atare, nu a dobândit o diplomă/certificat/recunoaștere de abilitare în domeniul pentru care solicită recunoașterea calității de conducător de doctorat”.

Potrivit art. 166 alin. (4) lit. a) și b) din Legea educației naționale:

„(4) Specialiștii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în instituții de învățământ superior sau de cercetare-dezvoltare din străinătate dobândesc calitatea de conducător de doctorat în cadrul IOSUD din România, după cum urmează:

a) specialiștii care au calitatea de conducător de doctorat în una din țările Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației naționale;

b) Ministerul Educației Naționale stabilește o listă a instituțiilor de învățământ superior, din afara țărilor menționate la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase universități ale lumii. Specialiștii care au calitatea de conducător de doctorat în una din instituțiile aflate pe această listă dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România, în urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației naționale”.

Pentru punerea în executare a acestei dispoziții legale, prin Ordinul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5690 din 13 octombrie 2011 a fost aprobată Metodologia privind dobândirea automată a calității de conducător de doctorat în România pentru persoanele care au obținut această calitate în statele membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană.

Potrivit art. 2 din Metodologie, calitatea de conducător de doctorat se conferă în unul dintre domeniile de studii universitare de doctorat în vigoare, conform prevederilor legale.

De asemenea, la art. 3 se arată că:

„(1) Dosarul pentru dobândirea automată a calității de conducător de doctorat include:

a) cerere din partea candidatului către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, denumit în continuare MECTS, prin care se solicită recunoașterea automată a calității de conducător de doctorat, într-un anumit domeniu de studii universitare de doctorat, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1.

b) actul de identitate, în copie;

c) adeverință care să certifice calitatea de conducător de doctorat, emisă de autoritatea guvernamentală sau de instituția de învățământ superior/cercetare-dezvoltare din statul membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană, în original sau în copie legalizată, și cu traducere legalizată;

d) diploma de doctor obținută în străinătate, în copie și traducere, sau diploma de doctor obținută în România, în copie;

e) curriculum vitae al candidatului;

f) lista de lucrări ale candidatului.

(2) În cererea prevăzută la alin. (1) lit. a), candidatul trebuie să declare pe propria răspundere faptul că acesta și-a exercitat dreptul de conducere de doctorate prin conducerea a cel puțin unui doctorand într-un stat membru al Uniunii Europene, în Spațiul Economic European și Confederația Elvețiană”.

Din dispozițiile legale menționate mai sus rezultă că recunoașterea automată a calității de conducător de doctorat se face într-un anumit domeniu de studii universitare de doctorat, iar nu automat indiferent de domeniu.

În aceste condiții, în mod greșit prima instanță a reținut că prin Ordinul MECS nr. 4210 din 11 iunie 2015 nu au fost făcute aprecieri și asupra domeniului pentru care se solicita recunoașterea calității de conducător de doctorat, considerând că nu se impune analiza acestor aspecte.

Pe de altă parte, instanța de fond a înlăturat corect susținerea pârâtului cum că analiza dosarului candidatului pentru dobândirea calității de conducător de doctorat este supusă prin lege controlului CNATDCU, iar instanța de judecată nu se poate substitui acestei comisii.

Tot în mod corect prima instanță a reținut că potrivit notei informative a Universității din Liege, atât „le promoteur” cât și „le co-promoteur” au deopotrivă atributele și dreptul de a conduce teze de doctorat, fiind întemeiat acest motiv de nelegalitate al actelor administrative atacate.

Pentru motivele arătate mai sus, Înalta Curte consideră că se impune casarea cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță de fond pentru a se administra probatorii și a se verifica dacă domeniul de competență al reclamantei – politicile și legislația mediului, politici agricole – se poate încadra sau este diferit de domeniul relațiilor internaționale și studiilor europene, pentru care se solicită recunoașterea automată a calității de conducător de doctorat.

Soluția casării cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță de fond este justificată de necesitatea respectării dreptului părții de a avea acces la dublu grad de jurisdicție.

Pentru aceste considerente și în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Educației Naționale împotriva Sentinței nr. 38 din 10 februarie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Sursa informației: www.scj.ro.

Casarea cu trimitere spre rejudecare. Respectarea dreptului părții de a avea acces la dublu grad de jurisdicție (NCPC, L. nr. 554/2004) was last modified: februarie 14th, 2019 by Redacția ProLege
166 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter