Carta albă a apărării (H.P. nr. 28/2021)

În M. Of. nr. 499 din 13 mai 2021 s-a publicat Hotărârea Parlamentului nr. 28/2021 pentru aprobarea Cartei albe a apărării. 

Vă prezentăm, în cele ce urmează, dispozițiile regăsite în respectiva hotărâre.

Articol unic

„Se aprobă Carta albă a apărării, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre”.

Redăm, în continuare, structura Cartei albe a apărării, dar și cele mai importante prevederi din cuprinsul acesteia.

Structura

Partea 1: Cuvânt-înainte

Partea 2: Introducere

Partea 3

Capitolul 1: Evaluarea mediului de securitate

Subcapitolul 1: Mediul internațional de securitate

Subcapitolul 2: Riscuri și amenințări

Capitolul 2: Obiectivele politicii de apărare

Subcapitolul 1: Consolidarea profilului României de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre

Subcapitolul 2: Dezvoltarea cooperării internaționale bilaterale și în format multilateral în domeniul apărării

Subcapitolul 3: Sprijinirea autorităților publice în gestionarea situațiilor de urgență

Capitolul 3: Misiunile și cerințele specifice pentru Armata României

Subcapitolul 1: Misiunile Armatei României

Subcapitolul 2: Nivelul de ambiție

Subcapitolul 3: Cerințe specifice

Capitolul 4: Principalele direcții de dezvoltare a capabilităților de apărare

Capitolul 5: Politicile privind managementul integrat al resurselor de apărare

Subcapitolul 1: Planificarea apărării

Subcapitolul 2: Managementul resurselor umane

Subcapitolul 3: Managementul achizițiilor pentru apărare

Subcapitolul 4: Managementul infrastructurii de apărare

Capitolul 6: Resursele financiare

Partea 4: Considerații finale

Mai departe, prezentăm dispozițiile cele mai importante din cuprinsul Cartei.

Capitolul 1: Evaluarea mediului de securitate

„Mediul actual de securitate la nivel global este caracterizat de accentuarea tendințelor de schimbare a balanței de putere în cadrul sistemului internațional și de trecere către un sistem multipolar stratificat, cu centre de putere de nivel global sau regional.

Acest fapt conduce la accentuarea percepțiilor de nesiguranță strategică, incertitudine și lipsă de predictibilitate din partea statelor, care se orientează din ce mai mult spre soluții naționale sau bilaterale de gestionare a riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, în detrimentul mecanismelor clasice reprezentate de formatele multilaterale sau organizațiile internaționale.

Intensificarea competiției strategice în zonele de interes din vecinătatea României generează un context de securitate regional complex, cu un spectru larg al riscurilor și amenințărilor la adresa intereselor naționale vitale”.

Capitolul 2:Obiectivele politicii de apărare

„(…)

Obiectivele politicii de apărare pentru perioada 2021-2024:

– dezvoltarea posturii naționale de apărare și contribuția la consolidarea rezilienței;

– consolidarea profilului strategic al României în cadrul NATO și UE pe dimensiunea de apărare și descurajare;

– aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA și dezvoltarea cooperării cu ceilalți parteneri strategici ai României;

– consolidarea profilului României de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre;

– dezvoltarea cooperării internaționale bilaterale și în format multilateral în domeniul apărării;

– sprijinirea autorităților publice în gestionarea situațiilor de urgență.

(…)”.

Capitolul 3: Misiunile și cerințele specifice pentru Armata României

Subcapitolul 1: Misiunile Armatei României

„(…)

Garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale se va realiza prin:

– menținerea și dezvoltarea unor capabilități de reacție imediată, în măsură să desfășoare, până la intervenția forțelor principale, naționale și/sau aliate, acțiuni pentru descurajarea și contracararea unei posibile agresiuni armate la adresa României;

– asigurarea capacității de executare a planurilor de apărare elaborate la nivel național;

– consolidarea capabilităților specifice operațiilor în spațiul cibernetic;

– dezvoltarea inițiativelor care contribuie la consolidarea prezenței aliate continue pe teritoriul național;

– consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO în arealul Mării Negre;

– creșterea gradului de protecție, a capacității de dislocare, a flexibilității și a nivelului de interoperabilitate a forțelor naționale cu cele ale aliaților;

– realizarea unui sistem logistic integrat pentru susținerea forțelor naționale pe timpul executării misiunilor pe teritoriul național și în teatrele de operații, precum și asigurarea sprijinului națiunii gazdă pentru acțiunile forțelor statelor aliate și partenere;

– reconfigurarea și revitalizarea sistemului de organizare, dotare, încadrare și pregătire a populației, teritoriului și economiei naționale;

– optimizarea procesului de decizie politico-militară prin abordări interinstituționale.

Contribuția la apărarea colectivă se va realiza prin:

– operaționalizarea pachetului unic de forțe asumat; asigurarea capabilităților asumate pentru Forța de Răspuns a NATO (NRF), Inițiativa NATO de reacție rapidă (NRI) și Grupurile tactice de luptă ale Uniunii Europene (EUBG);

– participarea la implementarea măsurilor de asigurare a aliaților, prezență înaintată și descurajare;

– asigurarea capacității de executare a planurilor de apărare și de răspuns gradual elaborate la nivel aliat;

– operaționalizarea structurilor multinaționale constituite pe teritoriul României și menținerea nivelului capacității de luptă;

– participarea la inițiativele și programele NATO și UE de dezvoltare și utilizare în comun a capabilităților, cu accent pe realizarea capabilităților critice identificate (supraveghere și avertizare timpurie – NAEW, supraveghere terestră – AGS, transport aerian strategic – SAC, patrulare aeriană maritimă, sisteme de comunicații și informatică NATO dislocabile, DCM);

– contribuția la dezvoltarea capabilităților comune în planul apărării integrate NATO aeriene și antirachetă (NATO BMD, Aegis Ashore – SUA);

– participarea la menținerea și restabilirea securității în spațiul NATO și UE în cadrul apărării colective a NATO și prin îndeplinirea angajamentelor operaționale asumate în cadrul Uniunii Europene.

(…)”.

Subcapitolul 3: Cerințe specifice

„(…)

Cerințe specifice pentru Armata României:

– structură de forțe cu capacitate de reacție adecvată;

– proces de decizie performant, sistem de comandă-control eficient și dezvoltarea capabilităților întrunite și multidomeniu de răspuns;

– sistem rezilient de informații pentru apărare și prevenire a surprinderii strategice;

– capabilități de contracarare a amenințărilor cibernetice;

– sistem logistic integrat și eficient;

– înzestrare cu echipamente performante, compatibile și interoperabile;

– standardizarea conceptelor, doctrinelor, procedurilor;

– sistem de învățământ modern și performant;

– sistem intern de cercetare-dezvoltare-inovare;

– capabilități moderne în domeniul medical militar;

– capabilitățile de intervenție în situații de urgență civilă.

(…)”.

Partea 4: Considerații finale

„CA 21 materializează viziunea Guvernului privind asigurarea contribuției forțelor armate la îndeplinirea obiectivelor naționale prioritare pentru asigurarea securității României, definite prin Strategia națională de apărare a țării 2020-2024.

Obiectivele politicii de apărare au fost fundamentate pe acordul politic național privind alocarea de către Guvern a 2% din produsul intern brut pentru apărare, până în anul 2026, precum și pe cei trei piloni de securitate externă: apartenența la NATO, UE și parteneriatul strategic cu SUA.

Documentul pune accentul pe noile concepte care au apărut sau au cunoscut evoluții semnificative de la precedenta ediție, cum ar fi: apărare și descurajare, reziliență, cooperare interinstituțională, tehnologii emergente și disruptive, digitalizare etc.

Totodată, înglobează și lecțiile învățate din recenta pandemie de COVID-19, în special în domeniul contribuției forțelor armate la sprijinirea autorităților civile, precum și în gestionarea fenomenelor asociate, cum ar fi propaganda disruptivă sau știrile false”.