Caracterul irevocabil al consimţământului la predare. Inadmisibilitatea contestației la executare

• Constituţia României: art. 275 alin. (2) și (6)
• Legea 302/2004: art. 104 alin. (5)
• Legea 302/2004: art. 109 alin. (1)
• Legea 302/2004: art. 110 alin. (2)
• NCPP: art. 425^1 alin. (1)

Prin Sentința penală nr. 90/F din data de 14 mai 2020 a Curții de Apel București, secția I penală, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și în baza art. 104 alin. (5) și (10) și art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare din Austria la data de 16 septembrie 2019, împotriva persoanei solicitate A.

S-a luat act de consimțământul persoanei solicitate A. de a fi predat autorităților judiciare din Austria, dispunându-se predarea persoanei solicitate, cu respectarea regulii specialității.

S-a dispus arestarea în vederea predării către autoritățile judiciare din Austria, a persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 de zile, respectiv de la data de 14 mai 2020 și până la data de 12 iunie 2020 inclusiv.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 287 din 22 mai 2020)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilității căii de atac formulate de persoana solicitată A., Înalta Curte constată următoarele:

Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluționarea contestației exercitate de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 90/F din data de 14 mai 2020 a Curții de Apel București, secția I penală, prin care s-a admis cererea formulată de autoritățile judiciare din Austria cu privire la punerea în executare a mandatului european de arestare, emis la data de 16 septembrie 2019, împotriva persoanei solicitate A. în vederea efectuării urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de participarea la activitățile unei organizații criminale și furt, prev. de art. 127, art. 128, art. 129 și art. 130 C. pen. austriac.

Totodată, Înalta Curte reține că instanța de fond a constatat că persoana solicitată a fost de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare din Austria și că nu a renunțat la regula specialității, conform art. 104 alin. (5) din Legea 302/2004 republicată, declarația acesteia fiind consemnată în ședința din data de 1 mai 2020 aflată la dosarul de fond.

În cauză sunt incidente dispozițiile art. 110 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, potrivit cărora „hotărârea prevăzută la art. 109 alin. (1) poate fi atacată cu contestație în termen de 5 zile de la pronunțare, cu excepția cazului în care persoana solicitată consimte la predare, când hotărârea este definitivă”.

Hotărârea pronunțată în primă instanță, prin care se ia act de consimțământul persoanei solicitate și se dispune arestarea și autorizarea predării persoanei solicitate, este definitivă, deoarece legiuitorul a reglementat, în mod expres, imposibilitatea atacării acesteia prin exercitarea căilor ordinare de atac prevăzute de lege, situație determinată tocmai de consecințele pe care le produce acordul persoanei solicitate de a fi predată, măsurile de arestare și predare dispunându-se în scopul aducerii la îndeplinire a mandatului european de arestare, având un caracter subsecvent consimțământului dat, ceea ce nu poate atrage o verificare distinctă pe calea controlului judiciar.

Dispozițiile art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 menționează expressis verbis caracterul irevocabil al consimțământului la predare.

Astfel, hotărârea pronunțată de prima instanță în condițiile menționate nu este supusă controlului judiciar, fiind definitivă, ceea ce atrage inadmisibilitatea prezentei contestații.

De altfel, potrivit dispozițiilor art. 425^1 alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres (…), așa încât o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva Sentinței nr. 90/F din data de 14 mai 2020 a Curții de Apel București, secția I penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va dispune obligarea contestatorului la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, urmând ca, în temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu să rămână în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.