Caracterul iretractabil al consimțământului în procedura recunoașterii vinovăției (NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 941/2017

NCPP: art. 275 alin. (2) și (6), art. 374 alin. (4), art. 480, art. 482, art. 485 alin (1) lit. b)

Examenul legăturii cu cauza nu se face doar formal, ci în mod concret, prin raportare la interesul specific al celui ce invocă excepția și înrâurirea pe care dispoziția legală o are în speță.

În speță, nu se formulează o critică propriu-zisă de neconstituționalitate a textului de lege, ci, în realitate, inculpatul este nemulțumit de cuantumul pedepsei care a fost consemnat în acordul de recunoașterea a vinovăției, care este unul nelegal, în opinia acestuia, dar și măsura de siguranță privind confiscarea specială a sumei de bani, motiv pentru care a solicitat respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției, cu consecința trimiterii la Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Târgu Mureș.

Potrivit art. 485 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., instanța, analizând acordul, respinge acordul de recunoaștere a vinovăției și trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale, dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480-482 cu privire la toate faptele reținute în sarcina inculpatului, care au făcut obiectul acordului, sau dacă apreciază că soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat este nelegală sau nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.

Înalta Curte are în vedere Decizia nr. 5 din 20 martie 2017 pronunțată în recurs în interesul legii, potrivit căreia inculpatul nu poate reveni asupra recunoașterii efectuate la urmărirea penală, întrucât consimțământul său, materializat în declarația expresă și prin semnătura aplicată pe actul ce conține acordul de recunoaștere a vinovăției, face dovada exprimării propriei voințe.

De asemenea, și practica judiciară majoritară s-a exprimat în sensul că retragerea consimțământului inculpatului, cu ocazia ascultării lui de către instanța competentă, nefiind reglementată în mod expres de lege, nu poate opera, atât timp cât consimțământul a fost exprimat în mod valabil în faza de urmărire penală, fiind îndeplinite condițiile legale imperative care reglementează conținutul și forma acordului de recunoaștere.

Consimțământul inculpatului exprimat la încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției este irevocabil, iar posibilitatea ca un inculpat să revoce acest acord contravine deciziei pronunțate de instanța supremă în recurs în interesul legii. Inculpatul a solicitat ca instanța să aprecieze asupra cuantumului pedepsei la care s-a convenit în acord, considerând că, așa cum instanța poate respinge acordul de recunoaștere a vinovăției dacă pedeapsa este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului, tot astfel poate pronunța o soluție similară în cazul în care pedeapsa este mai grea.

Prin urmare, excepția de neconstituționalitatea dispozițiilor art. 485 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. invocată de inculpatul A. nu are legătură cu fondul cauzei în condițiile în care inculpatul a fost de acord cu sancțiunea stabilită în urma negocierii cu procurorul asupra felului și cuantumului pedepsei, iar acordul de recunoaștere a vinovăției este esențialmente irevocabil. Inculpatul tinde la negarea caracterului irevocabil al acordului de recunoaștere a vinovăției fără să invoce o chestiune de neconstituționalitate legată de însușirea definitivă a acestui acord.

Astfel cum s-a statuat și prin Decizia nr. 5/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admite caracterul retractabil al consimțământului înseamnă ineficiența procedurii recunoașterii vinovăției, legal prevăzută și, totodată, inutilitatea ei sub aspectul oportunității scurtării procesului penal, deziderat pentru care s-a reglementat justiția negociată, derogatorie de la dreptul comun. Deopotrivă, inculpatul este liber să opteze între a uza sau nu de procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, legiuitorul neprevăzând soluția de respingere a acordului pe motiv că inculpatul nu mai recunoaște faptele sau își retractează consimțământul.

Situația exprimării consimțământului unui inculpat în cazul încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției este similară recunoașterii învinuirii. Caracterul irevocabil al consimțământului valabil exprimat de inculpat la momentul încheierii acordului de recunoaștere se desprinde și din rațiunea instituirii procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii introdusă în procesul penal român odată cu Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor (art. 320^1 alin. (1) C. proc. pen. anterior), reluată în Codul de procedură penală nou [art. 374 alin. (4) din actul normativ arătat], din ansamblul acestei proceduri desprinzându-se concluzia irevocabilității recunoașterii, irevocabilitate care, de asemenea, nu este strict reglementată, ci opțiunea inculpatului are rolul procesual prealabil obligatoriu, prin ea stabilindu-se cadrul procesual pentru activitățile ce vor urma (Decizia nr. 5/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii).

În concluzie, în cauza de față nu există o legătură efectivă între necesitatea pronunțării unei hotărâri în contenciosul constituțional și soluționarea cauzei, deoarece aspectele invocate nu se constituie în chestiuni de ordin prejudicial care să fie date în competența jurisdicției constituționale, sub forma unei excepții de neconstituționalitate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul încheierii din data de 28 septembrie 2017 a Curții de Apel Tg. Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/102/2017.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 lei, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.