Cândva, undeva într-o Europă… sigură

Trăim vremuri greu de imaginat în urmă cu câtiva ani, când România intra în Uniunea Europeană. Călătoriile sau vacanțele în Europa nu mai sunt la fel de sigure, ca altădată. Stockholm, unul dintre cele mai liniștite și sigure orașe ale lumii, a fost ținta unui atentat terorist săptămâna trecută.

În urma atacului cu un camion într-o zonă pietonală a capitalei Suediei, soldat cu mai multe victime, 20.000 de oameni au ieșit în stradă.

„Mii de persoane au demonstrat duminică în capitala suedeză, Stockholm, împotriva terorismului, la două zile după ce a avut loc un atac cu un camion ce a lovit un grup de oameni”, informează AFP, citată de Mediafax.

La Oslo, „serviciile de securitate norvegiene au ridicat duminică nivelul alertei teroriste și au arestat un tânăr rus în vârstă de 17 ani, bănuit că a amplasat într-un cartier al capitalei Oslo un dispozitiv exploziv artisanal”, relatează agențiile internaționale de presă, citate de Agerpres.

Dar cea mai groaznică tragedie s-a petrecut în Egipt, acolo unde două atentate revendicate de Statul Islamic au produs lacrimi și suferință.

„Cel puțin 40 de persoane au fost ucise de o explozie care a avut loc, duminică, într-o biserică coptă din nordul Egiptului în timp ce era celebrată slujba de Florii. La scurt timp după aceea, o nouă explozie s-a produs în fața catedralei copte din orașul Alexandria”, relatează Digi24.

Agerpres scrie despre măsurile luate de autorități: „Președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sissi, a anunțat duminică seara că va fi instituită „starea de urgență pentru trei luni”, după atentatele cu bombă contra a doua biserici copte, soldate cu cel puțin 44 de morți și peste o sută de răniți”.

Sute de familii creștine din Egipt au fost lovite de acest carnagiu produs în Duminica Floriilor.

Intoleranța nu poate produce decât suferință. Victimele atentatelor sunt de cele mai multe ori oameni nevinovați, care plătesc un preț nedrept. Pacea și liniștea unei comunități poate fi spulberată într-o clipă. Și astfel de atentate, din păcate, se pot produce acum oriunde în lume.

Vă mai amintiți de tentativa de atentat de Ziua Națională a României, dejucată de DIICOT și SRI la Târgu Secuiesc? Instanța a dat verdictul.

„Instanța Curții de Apel București l-a condamnat pe Beke Istvan Attila la 11 luni și șase zile pentru tentativă la infracțiunea de nerespectare a regimului materiilor explozive, dar a dispus achitarea pentru tentativă la infracțiunea de atentat contra unei colectivității. Zoltan Szocs a primit o pedeapsă de 10 luni și opt zile pentru instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive și a fost achitat pentru acuzația de instigare la infracțiunea de atentat contra unei colectivități. În cazul celor doi, instanța a dispus să fie scăzută perioada în care au stat în arest, iar pentru că acoperă pedeapsa, aceasta este considerată executată”, notează Realitatea.net.

Agerpres scrie: „Curtea de Apel București a decis vineri că gruparea „Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM) din Transilvania are un caracter fascist, xenofob și rasist”.

În Moldova, peste Prut, violența este mult mai prezentă în spațiul public decât în alte locuri din est. Un om politic cunoscut a fost ținta unui atentat fără precedent, dejucat de forțele de ordine.

„Inspectoratul General al Poliției din Republica Moldova a confirmat, sâmbătă, că liderul Partidului Democrat, Vlad Plahtoniuc, a fost ținta unui plan de asasinat ce urma să fie pus în aplicare de o grupare infracțională internațională, mai mulți membri ai acesteia fiind reținuți”, transmite Unimedia.info, citată de Agerpres.

„Asasinatul urma să fie comis prin împușcare sau cu ajutorul unor grenade, iar ținta ar fi fost automobilul lui Plahotniuc ori clădirea unde urma să intre acesta. Dacă și-ar fi dus planul la îndeplinire, autorii ar fi fost plătiți cu 200.000 de dolari. Dintre cele opt persoane reținute în acest caz de poliția moldoveană, șase sunt cetățeni ai Republicii Moldova care dețin și alte cetățenii, iar celelalte două sunt cetățeni ucraineni. Potrivit sursei citate, asasinatul ar fi fost comandat de două persoane, cetățeni moldoveni, dintre care una se află la Moscova”, mai scrie Agerpres.

Unimedia redă și declarația ministrului de interne, Alexandru Jizdan, făcută în cadrul emisiunii „Tema săptămânii” de la Canal 2 din Rep. Moldova: „Persoanele care au comandat asasinarea liderului PDM, Vlad Plahotniuc, sunt nume sonore. Autoritățile cunosc cu exactitatea cine sunt acestea, doar că urmează ca în cadrul investigațiilor să demonstreze vinovăția lor”.

Probabil, în următoarea săptămână, vom afla cine sunt autorii morali ai acestui asasinat și care era de fapt miza acestei crime comandate.

O poveste incredibilă care are loc la doi pași de România.

Centralvalleybusinesstimes.com, citat de News.ro scrie că: „Dumitru Martin, în vârstă de 56 de ani, din România, a fost condamnat la 13 ani de închisoare de un tribunal federal din Sacramento pentru conspirație în vederea unor fapte de corupție și mituirea unui funcționar public, potrivit procurorului american Phillip Talbert”.

La București, „primarul Gabriela Firea vrea să amplaseze într-o zonă din centrul Capitalei o statuie a lui Ronald Reagan, spunând că „a ales acest proiect pentru că fostul președinte american reprezintă un simbol al democrației, al luptei împotriva comunismului și al respectării drepturilor omului”, după cum notează News.ro.

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a dezbătut azi contestația la executare depusă de președintele PSD, Liviu Dragnea, împotriva condamnării la doi ani închisoare cu suspendare primită în dosarul „Referendumul”. Despre această contestație relatează Agerpres.

Agerpres arată că: „Inițial, Dragnea a depus contestația la Tribunalul București, însă această instanță și-a declinat competența în favoarea ÎCCJ. Acțiunea are ca obiect contestația la executare (art. 598 Noul Cod de procedură penală), aceasta fiind o cale extraordinară de atac”.

Universul Juridic pune la dispoziția cititorilor săi textul unei legi mult comentate în ultima vreme: Legea nr. 50/2017 pentru modificarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

News.ro notează: „o propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, a deputaților PSD Eugen Nicolicea și Oana Florea au depus, la Senat, conform căreia: persoanele privative de libertate care mai au de executat cel mult 12 luni, dar nu mai puțin de trei luni de închisoare pot urma un program de formare profesională organizat de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, cheltuielile necesare formării fiind suportate din bugetul asigurărilor pentru somaj”.

Seară frumoasă!